Europarlamentarul Eugen Tomac, președintele PMP, a anunțat cu mândrie că a demarat un nou proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, privind refuzul Austriei de a primi România în Spațiul Schengen. Utilizând drepturile conferite de legislația Uniunii Europene, Tomac a inițiat o acțiune împotriva Consiliului European, acuzându-l de lipsă de acțiune în această chestiune.
În cadrul acestui demers, Tomac subliniază că oamenii de afaceri din România, care resimt nedreptatea de a fi excluși de pe piața liberă a Spațiului Schengen, au o oportunitate unică de a se alătura acestei acțiuni legale și de a solicita despăgubiri Austriei. Prin această inițiativă, se urmărește să se pună capăt discriminării și să se asigure drepturile depline pentru cetățenii și întreprinderile românești.
”Pe 8 decembrie anul trecut, Consiliul Miniștrilor de Interne din Uniunea Europeană a avut pe ordinea de zi propunerea de a elimina frontierele interne pentru România, Bulgaria și Croația, propunere acceptată doar în cazul celei din urmă. Din momentul deciziei de a primi doar un stat din cele trei în spațiul Schengen s-a creat un conflict juridic care trebuie clarificat în justiția europeană.
Practic, în ședința JAI din 8 decembrie 2022, negocierea politică trebuia făcută în acord cu recomandările Comisiei Europene și ale Parlamentului European, care au cerut la unison admiterea tuturor celor trei state în spațiul Schengen.
Consiliul însă a luat două decizii: a acceptat Croația, stat care îndeplinește criteriile din 2021, dar a respins România și Bulgaria, state care îndeplinesc condițiile de a fi acceptate în Schengen din 2011!
În acest caz, regula unanimității a fost aplicată discriminatoriu, încălcându-se mai multe articole din Tratatul Uniunii Europene (TUE), Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE) și, de asemenea, principii fundamentale ale dreptului european.
Acest conflict juridic trebuia reclamat de către Guvernul României, printr-o acțiune în anulare, în baza art. 263 din TFUE, întrucât s-au încălcat norme fundamentale de procedură și a fost încălcat Tratatul de aderare al României la Uniunea Europeană printr-un abuz de putere din partea Austriei. Acțiunea trebuia formulată în termen de două luni, conform prevederilor din TFUE.
Întrucât statul român nu a reclamat acest conflict juridic și având în vedere că art. 263 din TFUE permite formularea acțiunilor la CJUE în nume propriu, am depus acțiunea în ultima zi în care decizia Consiliului JAI din 8 decembrie putea fi reclamată. Astfel, am deschis, la 6 februarie 2023, o acțiune la CJUE împotriva Consiliului UE în calitate de deputat în Parlamentul European.
Tot atunci, am lansat etapa premergătoare unei acțiuni în baza art. 265 din TFUE și am solicitat în mod oficial Consiliului Uniunii Europene să acționeze întru aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în România.
Această procedură este obligatorie, iar Consiliul trebuie notificat înainte de a reclama la CJUE constatarea abținerii de a acționa a unei instituții europene, atunci când aceasta avea obligația de a o face.
Având în vedere că, în termen de două luni, Consiliul UE trebuia să-și clarifice poziția cu privire la nelegalitatea abținerii, iar Consiliul JAI avea obligația să pună capăt abținerii de a acționa, luând măsurile adecvate, răspunsul primit de la Consiliu în aprilie 2023 s-a dovedit evaziv și nesatisfăcător. Și asta pentru că și-a menținut în mod explicit refuzul de a acționa, în pofida termenilor trimiterii noastre preliminare. Această poziție a Consiliului constituie o lipsă persistentă de acțiune, dând astfel naștere dreptului nostru de a ne adresa CJUE.
În acest sens, am formulat o nouă acțiune, în baza art. 265 din TFUE, prin care reclamăm încălcarea prevederilor Tratatelor prin abținerea de către Consiliul Uniunii Europene de a acționa în sensul integrării României în spațiul Schengen.
Acțiunile pe care le-am depus la CJUE ne permit să invităm persoanele juridice române să se alăture demersului nostru. Orice persoană juridică română care consideră că îi este afectată activitatea și îngrădită libertatea de mișcare a bunurilor în spațiul UE se poate alătura ca parte în proces. Companiile românești pot solicita, în cadrul acestui proces, inclusiv despăgubiri, întrucât le este îngrădit accesul pe Piața Unică Europeană printr-un abuz de putere din partea Austriei.
Consider că trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care ni le pune la dispoziție Uniunea Europeană pentru a corecta nedreptatea pe care un stat membru precum Austria o întreprinde fără niciun motiv rațional la adresa României.
Precizez, de asemenea, că acțiunea formulată în data de 6 februarie la CJUE, prin care reclamăm acest abuz de putere al Austriei, se bucură de o poziție favorabilă din partea Comisiei Europene.”, arată Eugen Tomac.
