În data de 19 februarie a.c. s-a ajuns la un acord informal între reprezentanţii Preşedinţiei române a Consiliului şi ai Parlamentului European cu privire la un regulament care va spori securitatea cărţilor de identitate ale cetăţenilor UE şi a documentelor de şedere eliberate acestora şi membrilor familiilor care nu sunt cetăţeni ai UE, acesta urmând să fie transmis reprezentanţilor permanenţi la UE, spre confirmare în numele Consiliului, informează Ministerul Afacerilor Interne.
Reprezentanţii Preşedinţiei române a Consiliului şi ai Parlamentului European au ajuns, marţi, la un acord informal cu privire la un regulament care va spori securitatea cărţilor de identitate ale cetăţenilor UE şi a documentelor de şedere eliberate acestora şi membrilor familiilor care nu sunt cetăţeni ai UE, acesta urmând să fie transmis reprezentanţilor permanenţi la UE, spre confirmare în numele Consiliului, informează Ministerul Afacerilor Interne.
Potrivit unui comunicat transmis marţi de MAI, noile norme propuse vor îmbunătăţi securitatea acestor documente prin introducerea unor standarde minime, atât pentru informaţiile conţinute, cât şi pentru elementele de securitate comune tuturor statelor membre care le emit.
"Securitatea pe întreg teritoriul UE nu poate fi realizată decât prin asigurarea securităţii în fiecare stat membru. Noile norme privind standardele de securitate pentru documentele de identitate ne vor permite să depistăm mai uşor cazurile de fraudare a documentelor şi de furt de identitate, îngreunând acţiunile teroriştilor şi infractorilor şi facilitând totodată libera circulaţie a călătorilor de bună-credinţă", a transmis ministrul afacerilor interne, Carmen Daniela Dan.
Conform noilor norme propuse, vor fi impuse standarde de securitate pentru cărţile de identitate, acestea urmând să aibă forma unui card de credit.
"În temeiul noilor norme propuse, cărţile de identitate vor trebui produse în format uniform de card de credit (ID-1), să includă o zonă de citire optică şi să respecte standardele minime de securitate stabilite de OACI (Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale). Acestea vor trebui, de asemenea, să includă o fotografie şi două amprente digitale ale titularului, stocate în format digital, pe un cip fără contact. Cărţile de identitate vor indica codul de ţară al statului membru emitent, în interiorul unui steag al UE. Cărţile de identitate vor avea o perioadă minimă de valabilitate de 5 ani şi o perioadă maximă de valabilitate de 10 ani. Statele membre pot elibera cărţi de identitate cu o perioadă de valabilitate mai lungă persoanelor cu vârsta peste 70 de ani. În cazul în care se emit cărţi de identitate pentru minori, acestea pot avea o perioadă de valabilitate mai mică de 5 ani", precizează sursa citată.
Ministerul Afacerilor Interne are deja un proiect prin care să adapteze legislaţia naţională la cerinţele europene.
"În noile cărţi de identitate ale cetăţenilor români vor fi introduse elemente de siguranţă în plus faţă de cele actuale în scopul de a facilita călătoria în afara ţării, dar şi pentru a facilita accesul la anumite sisteme informatice ale unor instituţii publice. De asemenea, după modificarea legislaţiei vor putea fi eliberate cărţi de identitate şi pentru minorii cu vârste sub 14 ani, la solicitarea părinţilor sau a reprezentanţilor legali", a arătat MAI.
Mandatul de negociere prevede că noile norme vor intra în vigoare la doi ani de la adoptare, aceasta însemnând că până la data respectivă toate documentele noi eliberate trebuie să îndeplinească noile criterii.
Noile norme sunt incluse într-un proiect de regulament, propus de Comisie la 17 aprilie 2018.
Normele propuse nu impun statelor membre introducerea de cărţi de identitate sau documente de şedere în cazul în care acestea nu sunt prevăzute în legislaţia naţională.
