Deputatul PSD Horia Nasra le solicită consilierilor județeni și lui Alin Tișe să ia în considerare punctele de vedere avizate ale societății civile și îi avertizează: ”Asumați-vă răspunderea în cazul unei catastrofe ecologice!”.
”Centrul de Management Integrat al Deșeurilor rămâne o problemă importantă pentru județul Cluj și consider că este de datoria consilierilor județeni și a președintelui Alin Tișe să ia în considerare punctele de vedere avizate ale societății civile PENTRU A EVITA CATASTROFE ECOLOGICE și SOCIALE!
Știm cu toții foarte bine PALMA PRIMITĂ de executivul Consiliul Județean Cluj în ianuarie 2020, când a solicitat Agenției Naționale pentru Protecția Mediului emiterea autorizației integrate de mediu pentru Centrul de Management Integrat al Deșeurilor.
De curând, cei din Executivul Consiliului Județean Cluj au solicitat din nou emiterea autorizației de mediu însă documentația depusă suferă de mai multe lacune! Prin urmare, îi solicit lui Alin Tișe și consilierilor județeni maximă responsabilitate în această speță și RĂSPUNDERE TOTALĂ ÎN CAZUL UNEI CATASTROFE ECOLOGICE!!!” a declarat deputatul Horia Nasra.
Redăm integral PETIȚIA / Punctul de vedere lansat de societatea civilă din Cluj:
ANPM să NU emita autorizatia integrata de mediu pentru Centrul de Management Integrat al Deseurilor
Consiliul Județean solicită – din nou – Agenției Naționale pentru Protecția Mediului emiterea autorizației integrate de mediu pentru Centrul de Management Integrat al Deșeurilor. Documentația practic preanunță o serie de catastrofe ecologice și sociale.
După ce la prima încercare – în ianuarie 2020 – a mai solicitat o dată ANPM emiterea autorizației integrate de mediu pentru CMID – dar a fost retrimis în bancă să mai aprofundeze subiectul, iată, acum Consiliul Județean Cluj iese din nou la rampă. Cele două documente, disponibile pe siteul ANPM sunt (1) http://www.anpm.ro/documents/840392/46315406/Formular+de+Solicitare+24.03.2020+semnat.pdf/c8137268-063a-44d6-bf38-0b84e6f21222 și (2) http://www.anpm.ro/documents/840392/46315406/Raport+de+amplasament+CMID.pdf/8d40541f-8ee7-438e-bfc9-0e9120eeb44d .
În ele, sub semnătura proprie, Președintele Consiliului Județean Cluj solicită (la mai bine de 8 ani de când a promis ca va face) emiterea autorizației de mediu pentru măcar acea bucățică a CMID care (în sfârșit) ar funcționa, anume practic groapa unde ar putea să-și arunce gozu’ – că de prelucrat “integrat” ni nu poate hi vorba, aia poate peste fo două mandate acolo.
Doar că documentația depusă suferă de multiple lacune. Prezentul text se va concentra asupra unei singure teme, cea cu care acum 2 ani Alin Tișe s-a asociat pe viață, și anume levigatul. Prezentul text a fost scris cu consultarea mai multor specialiști de mediu. Referințele de tip (2)p35 indică documentul 2 – în cazul de față Raportul de Amplasament (link mai sus), pagina 35.
Datele:
1. Suprafața de depozitare a gunoaielor la CMID (practic, o suprafață imensă, deschisă, în care se aruncă gunoiul întregului județ, adus cu camioanele.) este de 8,95 hectare (1)p14.
2. La Cluj, media precipitațiilor anuale este de 557mm (2)p35.
3. Prin înmulțire, suprafața celulei de depozitare colectează, pe an, 498515000 litri de precipitație, adică 49851,5 metri cubi, însemnând în medie 136.5mc pe zi. Zilnic – în medie – 136.5mc de precipitații cad peste gunoiul depozitat în farfuria imensă, deschisă, se îmbibă în gunoi și se transformă în 136.5mc de levigat. Acest levigat trebuie tratat.
4. Conform documentației, capacitatea staţiei de tratare levigat (Klarwin) prevăzută pentru CMID, este de 106 m3/zi. (1)p18.
5. 136.5 este mai mare ca 106. Astfel, în CMID se produc pe zi – în medie – cu 30mc de levigat mai mult decât poate stația să neutralizeze (dacă merge neîntrerupt). Asta înseamnă 10950mc de levigat în exces pe an. Pentru vizualizare, vorbim de-un lac toxic de-un hectar, adânc de-un metru, care se tot adună și crește la fundul depozitului de gunoaie. Și nu poți scăpa de ea, că nu ai capacitate. Că n-ai prevăzut-o de la început.
6. Stația Klarwin produce permeat (netoxic) și concentrat de levigat, la o rată de 8/1 (1)p81. Permeatul se dă drumul în Zăpodie (1)p99, iar concentratul vine redepus în depozit (1)p119. Asta înseamnă zilnic 13.25mc de concentrat de levigat, adică anual, încă 4836.25 mc repompat în depozit. Atunci, în total, vorbim deja de 15786.25 metri cubi de zaț toxic (un lac de un hectar la un metru jumate adâncime) care se tot adună în exces, zi de zi, an de an, în fundul depozitului, cu care nu ai ce face, și în care ți se îmbibă tot gunoiul ca savarina. Și care până la urmă, cu anii, nu poate decât să o dea în supraplin.
M1. Subdimensionarea capacității stației de tratare a levigatului este un motiv în sine suficient pentru ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID.
7. Suprafața de depozitare a gunoaielor la CMID e compusă din 3 sub-depozite, interconectate (1)p40. Fiecare este înclinată, într-un unghi de 7.2% (1)p38. Așa cum știm, în orice farfurie înclinată supa se adună la peretele de jos. Și aici e la fel. Dar un unghi de 7,2% înseamnă o înclinare de 7m la 100m, iar digul celulei este înalt de 5m. E atât de înclinat, încât dacă umpli farfuria cu levigat până la refuz, la capătul din sus fundul încă rămâne uscat. Bine uscat. Dar niciuna din cele 3 farfurii de la CMID nu o poți umple până la refuz, până la buza digului, că riști să-ți cedeze oricare și să-ți le rupă, în lanț, pe toate care sunt în aval. Tot terenul pe care s-a construit CMID este extrem de instabil, încadrarea zonei fiind de “risc geotehnic major” (2)p11.
8. În asemenea condiții de risc, este impetuos necesar să poți supraveghea și mai ales repara hidroizolația farfuriilor. Dar deoarece capacitatea stației de levigat e mai mică decât rata cu care levigatul se adună, o dată ce i-ai dat drumul la CMID, tu practic nu mai poți interveni la hidroizolație, că ți-e sub levigat – un levigat care îți crește constant la peretele de jos a fiecărei farfurii înclinate.
9. De fapt… totuși îl poți repara: scoți dopul și îi dai drumul la levigatul netratat din depozit în Zăpodie, a’ la Tișe, 2018. Și când s-a golit, te bagi la reparat. Catastrofă ecologică? Sigur. Dar Alin Tișe a obișnuit deja Clujul cu asta, acum doi ani. Că acum o să fie pe față, premeditat, știut de toată lumea dinainte, cu avizul ANPM? Îi pasă cuiva?
10. Nu pare. Încă mai mult, documentația aruncă în cârca operatorului CMID sarcina de a elabora așa-zisul “plan de prevenire și intervenție în cazul poluărilor accidentale pentru obiectiv” – (2)p53 – dar practic îi dă doar șansa ca prima dată să polueze premeditat dacă trebuie să intervină.
M2. Faptul că în condițiile constructive date Operatorul nu are cum să intervină la hidroizolația subcelulelor fără să producă înainte – premeditat – o catastrofă ecologică, este un al doilea motiv în sine suficient pentru ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID.
11. CMID e prevăzut cu o stație de colectare a levigatului, de 650mc (1)p77.
12. Acum un an, la sfârșitul lunii aprilie 2019, în patru zile (27-30) au căzut la Cluj 59.9mm de ploi (v. arhivele Accuweather). În 2019 au fost în total 3 asemenea ocazii, și nici măcar nu au fost remarcate ca evenimente meteo deosebite. 59.9mm pe 8.95 hectare înseamnă 5361.05mc – adică de 9.4 ori volumul bazinului de colectare a levigatului. Dacă precipitațiile în 4 zile puteau să depășească capacitatea bazinului de colectare a levigatului de aproape 10 ori, ce-o să facă cu sistemul o lună de toamnă ploioasă, cum a fost septembrie 2017? Sau aprilie 2018?
12. Dacă se va rupe oricare dintre baraje, nu va veni “doar” levigat în jos pe Zăpodie: va veni TOT gunoiul județului depozitat în celulele CMID, spălat în jos pe vale, 3.7 kilometri până la Someș, și apoi și mai în jos. În urma viiturii de levigat și gunoaie zona va arăta apocaliptic, mai rău decât este zona Pata Rât acum.
13. Totuși, documentația depusă de CJ aruncă tot în cârca Operatorului CMID și sarcina de-a elabora și aplica așa-zisele procedurile pentru situații speciale, cum ar fi fenomene meteo deosebite (2)p63. Practic în schimb, prin condițiile tehnice oferite, nu îi dă nicio șansă pentru a răspunde la aceste fenomene.
M3. Condițiile constructive actuale aduc riscul unei catastrofe ecologice majore. Coroborate cu acutizarea globală a fenomenelor meteorologice extreme, acestea sunt un al treilea motiv în sine suficient ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID.
14. Documentația depusă de Consiliul Județean Cluj apreciază că “Zonele protejate (locuințele), se află la distanțe mai mari de 1000 m față de celula de depozitare, respectându-se distanța minimă de protecție sanitară prevazută în Ord. M.S. nr. 119/2014 art. 11 alin(1)” (1)p20. Această afimație este neadevărată. În fapt, distanțele până la zonele locuite sunt de 850m în direcția NE (Dezmir).
M4. Nerespectarea cadrului legal în vigoare este al patrulea motiv în sine suficient ca ANPM să nu emită autorizația integrată de mediu pentru CMID.
Concluzie
În ciuda insistența Consiliului Județean ca “datorită depășirii capacității de depozitare a deșeurilor din depozitul de deșeuri de la Pata Rât se impune ca parte din investiția CMID Cluj să poată fi pusă în funcțiune ( zona administrativă si celula de depozitare )” (1)p157, emiterea autorizației integrate de mediu pentru CMID în forma actuală ar constitui un act major de iresponsabilitate, care ar genera o serie de catastrofe ecologice practic preanunțate – cu urmări ecologice și sociale extrem de grave.
Îi solicităm Agenției Naționale pentru Protecția Mediului să nu emită autorizația solicitată”
