Preşedintele ecologist austriac Alexander Van der Bellen a refuzat să încredinţeze Partidului Libertăţii (FPOe), câştigător al alegerilor legislative, mandatul de a încerca formarea unei majorităţi, motivând că niciun partid nu doreşte să guverneze cu această formaţiune de extremă dreapta, relatează agenţiile AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
„Avem o situaţie absolut nouă în care avem un câştigător al alegerilor cu care în mod evident niciun alt partid nu doreşte să guverneze”, a spus preşedintele într-un discurs televizat după încheierea consultărilor cu liderii partidelor politice, în urma cărora a constatat o situaţie de „impas clasic”.
Prin urmare, „le solicit responsabililor celor trei partide care au obţinut cele mai multe voturi să desfăşoare discuţii între ele şi să clarifice în mod fiabil dacă se întrevede o colaborare, şi dacă da, care”, a indicat preşedintele Alexander Van der Bellen.
Perspective pentru România Negocierile au loc în contextul în care România și Bulgaria așteaptă să fie primite integral în spațiul Schengen.
Vicepreşedintele Parlamentului European Victor Negrescu s-a declarat marţi încrezător că România poate adera cu frontierele terestre la spaţiul Schengen de la începutul anului viitor, deşi admite că la Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de joi nu se va întâmpla nimic concret.
Vicepreşedintele Parlamentului European Nicu Ştefănuţă susţine că dezbaterea privind aderarea României la Schengen s-a inflamat artificial, electoral, şi că nu sunt „paşi clari” care să arate că va exista o decizie favorabilă în acest an.
„Până în decembrie, în Austria există un guvern interimar, guvernul domnului (Karl) Nehammer, din care fac parte şi Verzii, cu care am controlat situaţia, şi este greu de imaginat că un guvern interimar va face paşii pentru o lărgire Schengen, mai ales că ei şi-au exprimat împotrivirea în direcţia asta”, a spus Ştefănuţă.
Rezultatul alegerilor Partidului Libertăţii (FPOe), o formaţiune naţionalistă, eurosceptică, radicală anti-imigraţie şi ostilă sancţiunilor împotriva Rusiei, condusă de controversatul Herbert Kickl, a obţinut 28,8% din voturi la alegerile legislative din 29 septembrie, câştigând în premieră alegerile în epoca postbelică.
Pe locul doi s-a clasat Partidului Popular austriac (OeVP) al cancelarului în exerciţiu Karl Nehammer, cu 26,3%, urmat de Partidul Social-Democrat (SPOe), care a obţinut 21,1%.
Preşedintele Van der Bellen a mai spus că îi va invita pe liderii acestor trei partide la sfârşitul săptămânii viitoare pentru a afla rezultatul discuţiilor dintre ei.
Condițiile lui Nehammer Cancelarul conservator în exerciţiu Nehammer s-a arătat deschis discuţiilor cu FPOe pentru a forma o majoritate, dar fără Herbert Kickl. Însă acesta din urmă nu acceptă să fie exclus din guvern şi critică ideea formării unei „coaliţii a perdanţilor” doar pentru a-l izola.
Liderul FPOe s-a remarcat prin declaraţiile sale conspiraţioniste faţă de pandemia de COVID-19, dar cel mai mult provoacă îngrijorare în rândul politicienilor europeni opoziţia sa faţă de sancţiunile contra Rusiei şi riscul ca el să îngreuneze deciziile UE de susţinere a Ucrainei în războiul cu Rusia dacă ar ajunge cancelar.
În aceste condiţii partidul lui Nehammer s-ar putea orienta către o alianţă cu social-democraţii, dar majoritatea formată astfel ar fi de un sigur mandat parlamentar, aşadar pentru un guvern stabil ar avea nevoie de încă un aliat, care ar putea fi partidul liberal Neos.
