Unul din cinci adulți este capabil să înțeleagă texte simple sau să rezolve probleme aritmetice de bază, arată un studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în 34 de state. Polonia înregistrează cel mai mare declin al acestor abilități.

Doru Șupeală spune că abilitățile necesare azi la job sunt mult mai complexe. FOTO: Arhivă personală

În ultimii 10 ani, competențele de citire/lectură și de matematică ale adulților din Europa au scăzut ori au stagnat în statele occidentale, conform celui de-al doilea sondaj pe această temă realizat de OCDE și co-finanțat de Comisia Europeană, arată cursdeguvernare.ro.

Polonia înregistrează cel mai mare declin al acestor abilități, urmată de o altă țară est-europeană – Lituania.

În medie, în 34 de state participante la sondaj, unul din cinci adulți este capabil doar să înțeleagă texte simple sau să rezolve probleme aritmetice de bază.

În unele state, creșterea ponderii adulților născuți în străinătate în ultimul deceniu explică o parte din scăderea scorurilor medii ale competențelor de alfabetizare.

„În toate profesiile, învățarea continuă este absolut necesară”

L-am întrebat pe Doru Șupeală, specialist în Resurse Umane, cât de importante sunt aceste competețe de citire/lectură și matematică în contextul pieței muncii de astăzi. El a precizat că fără aceste competențe ar fi imposibil de realizat pregătirea continuă a adulților.

„Pregătirea continuă este extrem de importantă deoarece abilitățile și competențele de care oamenii au nevoie azi pentru a-și putea face treaba la muncă sunt mult mai complexe decât cele de care aveau nevoie acum 5 ani, acum 10 ani sau acum 20 de ani și decât cele pe care le-au învățat în perioada lor de calificare, fie că au făcut o școală profesională sau au învățat la locul de muncă”, a explicat el.

Șupeală arată că majoritatea meseriilor s-au digitalizat, toate au o componentă de tehnologie digitală, electronică. „Acum 20 de ani, un zidar nu tencuia cu mașină, tencuia cu mâna, cu puterea mușchilor. Astăzi folosește o mașină, iar pentru asta trebuie să știi să citești instrucțiunile de utilizare și să știi să faci dozajele, adică să calculezi câtă apă pui, cât ciment pui, cât nisip pui. Și aia înseamnă să ai abilități matematice”, exemplifică el.

În toate profesiile, tehnologia are un impact și învățarea continuă este absolut necesară, concluzionează Șupeală.

„Din păcate, singurii care se ocupă, doar parțial, de educația oamenilor sunt angajatorii, dar nu toți angajatorii. În plus, niciun angajator nu își educă angajatul în ideea de a-l face mai deștept în general și mai valoros pentru piața muncii. El este învățat să folosească sculele cu care se lucrează la firma respectivă. Și atât. Adică programele de învățare sunt punctuale, înguste și strict utile angajatorului, nu angajatului”, explică expertul.

De multe ori, de exemplu, un angajat învață să folosească un aparat la un angajator, iar acest lucru nu-l face neapărat mai valoros pentru alt angajator.

„Sunt cazuri în care sunt transferabile aceste cunoștințe și către alt angajator, cum ar fi să inveți să operezi o macara sau un motostivuitor, dar sunt multe situații în care abilitățile nu sunt transferabile”, detaliază el.

„Când va intra România în OCDE va strica din nou media”

„România încă nu e membru OCDE, dar va fi sperăm în următoriii ani și când va intra România în OCDE va strica din nou media pentru că sunt convins că noi stăm mai prost decât Polonia și Lituania care sunt pe ultimele locuri ale acestei cercetări”, a spus specialistul.

Șupeală crede că pregătirea continuă a adulților trebuie să fie o politică de stat. „Și catastrofa de la noi este că nimeni, inclusiv în mediul politic, nu înțelege urgența de a investi în educație pentru adulți. Adică în a susține programe de învățare care să crească competențele și valoarea profesională a oamenilor de la noi. De câte ori vorbim despre educație, învățământ și buget, toate referințele se fac la copii, scoală generală, liceu, universități. Și la cei tineri. Ori acest lucru nu e firesc. Mai există un mic buget la Ministerul Muncii pentru programele de recalificare a șomerilor, dar și acelea sunt făcute mai mult pe hîrtie și sunt depășite de realitate”, detaliază specialistul.

În aceste condiții, spune el, oamenii sunt pe cont propriu. „Oamenii trebuie să învețe singuri, fie că învață de pe YouTube, fie că învață la locul de muncă, în general prin străinătate. Oamenii sunt pe cont propriu și se află într-o zonă în care nu știu să se orienteze. Habar n-au ce să aleagă, cum să aleagă. Nu știu dacă lui se potrivește, nu știu dacă o să vrea să facă profesia aia pe termen lung. Nu știu dacă, odată asimilate acele competențe, ele vor fi valoroase pe termen lung. Oamenii nu primesc niciun fel de sprijin din partea statului. Noi nu avem un stat care să funcționeze și care să se gândească la oameni”, arată Șupeală.

De ce? Pentru că „cel puțin în ultimele decenii, acest stat este condus de oameni tot mai puțin calificați, tot mai puțin alfabetizați, tot mai puțin competenți. Nu te poți aștepta de la o persoană precum Ciucă sau Ciolacu să înțeleagă rolul educației, pentru că sunt persoane care nu au prea avut de-a face cu educația, ca să nu mai vorbim despre cei dinaintea lor. Miniștri educației de până acum nu s-au gândit la importanța acestui domeniu, iar proiectul România Educată al domnului Iohannis este o hârtie igienică, nu ajută la nimic”.

Finlanda și Danemarca, fruntașe la alfabetizare și la abilități de matematică

În pofida eforturilor de a întări educația și formarea adulților în ultimul deceniu, alfabetizarea adulților a scăzut în șapte state membre, îmbunătățindu-se semnificativ doar în Finlanda și Danemarca, în timp ce doar Finlanda, Estonia, Danemarca și Olanda au făcut progrese în abilitățile de matematică.

Analiza mai arată că inegalitățile de abilități între cei mai slab pregătiți și cei mai buni adulți s-au extins în interiorul țărilor, în special în ceea ce privește alfabetizarea (citire/lectură).

Conform studiului, „este mai probabil ca adulții cu competențe mai ridicate de calcul să fie angajați, să câștige un salariu mai mare și să raporteze o sănătate și o satisfacție de viață mai bune decât cei cu competențe mai scăzute de calcul”, a explicat Mathias Cormann, secretarul general al OCDE.

„Acest studiu subliniază necesitatea urgentă a unei reevaluări cuprinzătoare a modului în care țările sprijină dezvoltarea competențelor de bază. Pe măsură ce tehnologia remodelează multe locuri de muncă, aceste competențe sunt mai importante ca niciodată pentru a face față viitorului muncii. Investind în competențe, guvernele vor sprijini o forță de muncă mai rezilientă și mai favorabilă incluziunii, care contribuie la susținerea prosperității pentru toți,” a mai adăugat Mathias Cormann.

Studiul cuprinde 34 din statele OCDE.

„În majoritatea țărilor, competențele adulților continuă să depindă strâns de mediul social”

Principalele constatări ale studiului:

În ceea ce privește competențele numerice, opt țări și-au îmbunătățit scorurile medii, Finlanda și Singapore înregistrând cele mai mari creșteri.

Cu toate acestea, în majoritatea țărilor, competențele de alfabetizare ale celor mai puțin performanți 10% din populație s-au diminuat, cu scăderi similare în ceea ce privește competențele numerice.

Performanțele celor mai buni 10% din adulți s-au îmbunătățit, ceea ce a dus la adâncirea inegalităților de competențe în cadrul țărilor.

În 2023, Singapore și Statele Unite prezentau cele mai mari inegalități de competențe în ceea ce privește alfabetizarea și calculul.

Finlanda, Japonia, Țările de Jos, Norvegia și Suedia sunt cele mai performante țări în toate cele trei domenii.

Unsprezece țări (Chile, Croația, Franța, Ungaria, Israel, Italia, Coreea, Lituania, Polonia, Portugalia și Spania) înregistrează constant performanțe sub media OCDE în toate domeniile de competențe.

În multe țări, adulții cu cele mai slabe performanțe au înregistrat cea mai accentuată scădere a competențelor de alfabetizare.

În plus, în majoritatea țărilor, competențele adulților continuă să depindă strâns de mediul social.

Întrucât competențele de alfabetizare au scăzut mai mult în rândul bărbaților decât al femeilor, diferențele de gen s-au redus în multe țări.

Pe de altă parte, bărbații continuă să fie mai performanți decât femeile în ceea ce privește calculul și rezolvarea adaptivă a problemelor.

Adulții născuți în străinătate au competențe mai scăzute decât adulții născuți în țară în aproape toate țările.

Cele mai multe dintre țările și economiile care au înregistrat scăderi ale competențelor au au consemnat diminuări ale competențelor de citire, scriere și calcul în cadrul diferitelor grupe de vârstă.

Expansiunea educațională pe scară largă nu a compensat aceste tendințe, întrucât competențele absolvenților de învățământ superior au scăzut sau au stagnat în majoritatea țărilor.

Aceste constatări subliniază necesitatea urgentă ca factorii de decizie politică să se concentreze pe învățarea pe tot parcursul vieții, asigurându-se că sistemele de educație și formare sunt mai adaptabile la cerințele în continuă evoluție.

„Educația formală joacă un rol esențial în dezvoltarea competențelor”

Educația formală joacă un rol esențial în dezvoltarea competențelor. Adulții cu studii superioare obțin în mod constant, în medie, scoruri mai mari decât cei care au părăsit școala mai devreme. Cu toate acestea, nivelurile mai ridicate de educație nu echivalează întotdeauna cu competențe și cunoștințe mai bune, menționează studiul.

Studiul 2023 privind competențele adulților relevă faptul că, atunci când se compară competențele persoanelor cu diferite calificări educaționale la nivel transfrontalier, calificările educaționale mai ridicate nu generează neapărat competențe mai ridicate.

De exemplu, absolvenții finlandezi de liceu depășesc în mod constant adulții cu studii superioare din mai multe țări, inclusiv Chile, Israel și Lituania.

Această disparitate poate reflecta diferențe sistemice în calitatea sistemelor de educație, precum și diferențe în furnizarea și organizarea educației, precum și a învățării pe tot parcursul vieții.

Aceste diferențe pot implica momentul în care are loc învățarea (de exemplu, copilăria, tinerețea sau vârsta adultă), locul în care are loc (formal, informal și non-formal), modul în care este facilitată învățarea (de exemplu, dacă există bariere în calea participării) și ceea ce este învățat (de exemplu, competențe, atitudini și valori).