Zilele Culturale Maghiare din Cluj vor avea loc între 19-21 august 2020. Organizatorii aduc anul acesta în fața publicului circa 100 de evenimente, care vor avea loc mai ales în aer liber, în peste 20 de locuri din Cluj-Napoca.

Participarea la programele din festival va fi condiționată de înregistrarea în prealabil a celor interesați. De asemenea, pe parcursul desfășurării festivalului, respectarea măsurilor de prevenire împotriva infectării cu virusul COVID-19 va fi obligatorie atât pentru public, cât și pentru invitați și echipă. Măsurile vor fi afișate în toate locurile de desfășurare.

Participanții la festival vor trebui să își procure bilete gratuite nominale pentru fiecare program în parte. Biletele vor putea fi obținute online, pe site-ul festivalului www.zilelemaghiare.ro.

Evenimentele în aer liber din timpul Zilelor Culturale Maghiare se vor desfășura cu precădere în zona centrală a orașului, respectiv în Piața Unirii, în curtea Muzeului de Artă / Palatului Bánffy, în Grădina cu ruine de lângă Biserica Reformată de pe strada Mihail Kogălniceanu, precum și în curțile unor asociații și cafenele clujene.

În cele trei zile de desfășurare, publicul se va putea bucura de expoziții de fotografie și pictură, lansări de carte, recitaluri de poezie, prelegeri, mese rotunde, conferințe, activități pentru copii, concerte și filme.

Ediția a XI-a se va deschide oficial miercuri, 19 august, cu o gală de operă care va avea loc la ora 19.00, în Piața Unirii, cu participarea soliștilor și orchestrei Operei Maghiare din Cluj. Tot în Piața Unirii, cinefilii vor putea viziona câteva din lungmetrajele de vârf ale cinematografiei maghiare. Primul dintre acestea va fi „Mama și alți nebuni de legat din familie’’ (scenariul și regia Ibolya Fekete, 2015), care va putea fi vizionat joi, 20 august, de la ora 21.00, având subtitrare în limba română.

Iubitorii istoriei Clujului vor putea lua parte miercuri, 19 august, la prelegerea „Privilegiile orașului Cluj’’, pe care istoricul Cosmin Rusu o va ține, de la ora 11.00, în Grădina cu ruine de lângă Biserica Reformată de pe strada Kogălniceanu. Tema prelegerii va fi ridicarea la rang de oraș a Clujului.

Expozițiile de pictură și fotografie vor colora, de asemenea, cele trei zile de festival. Astfel, publicul va putea admira, printre altele, expozițiile foto-documentare de la Turnul Croitorilor – „Cetatea veche a Clujului’’ și „Să nu uităm niciodată. Casele hoștezenilor din cartierul Mărăști’’, cele de la Muzeul de Artă care marchează 130 de ani de la nașterea poetului Reményik Sándor – „Veșnic pribeag și veșnic străin’’, ilustrează rolul Școlii băimărene în pictură – „Pictura transilvăneană interbelică’’ sau aduc în atenție colecția de lucrări ale Fundației Sapientia – „Referință’’.

Concertele de muzică clasică nu lipsesc nici în acest an din festival. Melomanii sunt invitați să participe miercuri, 19 august, de la ora 15.00, la concertul aniversar „Flauto dolce – 20 ani’’, care va avea loc în Grădina cu ruine, de la ora 19.00 la concertul pe care cvintetul Transilvania Philharmonic Brass îl va ține în zona Bastionului Croitorilor și a zidului cetății, iar de la ora 21.00 în Piața Unirii, la concertul jubiliar „Din Transilvania în Transilvania’’ interpretat de prim-violonistul Pál István împreună cu muzicieni din Ardeal.

Un alt concert de referință va fi cel susținut cu ocazia zilei Sfântului Ștefan (20 august), de la ora 19.00, când renumitul pianist Bogányi Gergely va concerta în piaţa centrală a oraşului-comoară. Artistul a fost laureat cu Premiile „Kossuth Lajos” şi „Liszt Ferenc” pentru dezvoltarea şi protejarea culturii maghiare, respectiv ca recunoaştere a activităţii deosebit de merituoase ca pianist.

De asemenea, vineri, 21 august, de la ora 20.30, Grădina cu ruine va deveni scenă pentru concertul Orchestrei de Cameră a Filarmonicii de Stat „Dinu Lipatti” din Satu Mare, care-l va avea la pupitru pe dirijorul Novák István.

Cea de-a XI-a ediție a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj se va încheia oficial vineri, 21 august, ora 20.30, cu una dintre cele mai importante satire clasice la adresa comunismului ale cinematografiei maghiare și est-europene: „Martorul” de Péter Bacsó (1969). Producție interzisă timp de 10 ani în Ungaria, filmul își desfășoară acțiunea la începutul anilor 1950, în Ungaria aflată sub regimul totalitar al Partidului Muncitoresc Maghiar.