Angajații din domeniul livrărilor de mâncare tip fast-food pot ajunge la venituri generoase, promit angajatorii, iar unii dintre curieri spun că obțin câteva mii de lei pe lună chiar și lucrând part-time. Munca în livrări nu este însă atât de simplă pe cât ar putea părea.

Un fost programator a povestit că a ajuns să câștige mai mult din livrarea mâncărurilor de tip fast-food decât în IT. Povestea sa a stârnit dezbateri pe rețeaua Reddit. Însă nu este singurul caz în care angajații din livrări s-au lăudat cu venituri peste așteptările lor.

A renunțat la IT pentru livrări

„După 14 ani de carieră în IT, am fost concediat. Am căutat peste un an de lucru și nu am găsit nimic, deși am fost la peste 40 de interviuri. Tranzițiile din carieră sunt adesea surprinzătoare și pline de lecții valoroase. Trecerea de la programator la livrator poate părea neobișnuită, dar mi-a adus avantaje și oportunități unice”, scrie tânărul, pe rețeaua socială.

Livrarea de mâncare permite un program de lucru flexibil și nu este stresantă ca munca de programator. În plus, scrie acesta, l-a ajutat să slăbească 20 de kilograme și să se simtă cu 10 ani mai tânăr. Dar ceea ce l-a surprins cel mai mult a fost venitul obținut.

„Oricât pare de aberant, de la 9.500 de lei pe contract individual de muncă, am ajuns la peste 15.000 de lei, având încă doi băieți nepalezi care mă ajută. Interesant este că am cunoscut foarte mulți oameni care lucrau în IT și acum fac livrări, ori Uber și Bolt. Un livrator asiatic, cu zece ore pe zi lucrate, ajunge la 8.000 de lei cu tot cu ciubuc. Lucrează patru zile pe săptămână pentru acești bani”, spune fostul programator.

Un livrator de mâncare din Brașov spune, la rândul său, că a obținut circa 6.000 de lei pe lună, deși lucrează ca part-time (program redus).

„Câştig aproximativ 6.000 de lei pe lună. Din bacșișuri fac în medie între 300 şi 500 de lei pe săptămână. Lucrez undeva la cinci ore pe zi. Ce fac eu pentru bacșișuri, de exemplu: iau bomboane şi de fiecare dată când dau comanda, bat pumnul cu clientul şi după aceea îi întind o bomboană. La Glovo dai comision la flotă 10 la sută. Sunt mulţi cu bicicleta care fac mai mulţi bani decât cei cu maşina”, spune livratorul din Brașov, potrivit publicației Biz Brașov.

Avantajați sunt și cei care fac livrări pe scutere electrice, chiar dacă trebuie să scadă din veniturile lor unele cheltuieli legate de întreținerea sau închirierea scuterelor. Unul dintre ei a relatat că obține 3.000 de lei din livrări, în Capitală. Cei mai solicitați fizic sunt bicicliștii. Unii ajung la zeci de kilometri parcurși zilnic cu bicicleta, purtând ghizodanele voluminoase în spate

Anunțurile de angajare promit venituri mari și program flexibil

Anunțurile de angajare publicate de companiile din domeniul livrărilor promit câștiguri generoase, de până la 14.000 de lei lunar, cu tot cu bacșișuri, mai exact de până la 2.000 de lei săptămânal și uneori chiar mai mult. Iar condițiile par simple.

„Ai mașină, bicicletă sau scuter? Perfect! Poți livra și câștiga bani. Fără șefi, fără stres – alegi singur când și cât vrei să lucrezi! Orice vârstă este binevenită – nu contează experiența, te ajutăm noi! Plata săptămânală (în fiecare luni) – banii ajung repede la tine! Bonusuri atractive – câștiguri extra pentru livrări eficiente! Angajare flexibilă – se poate cu PFA, II, SRL sau contract normal! În orașele București, Timișoara, Cluj-Napoca, Suceava, Brașov, Sibiu”, anunță o companie de profil.

O altă companie promite venituri săptămânale de la 800 la 2.000 de lei, în funcție de implicare. Acceptă persoane cu vârsta minimă de 18 ani și cu un mijloc de transport. „Punem la dispoziție un număr nelimitat de locuri de muncă în domeniul livrărilor la domiciliu, de la diverse restaurante chiar din orașul tău”, anunță angajatorii.

Veniturile obținute de livratori depind de relațiile de muncă și implicare

Specialistul în carieră Gabriel Chicioreanu spune că veniturile obținute de livratori depind de statutul lor în câmpul muncii: fie de angajați pe cont propriu (freelancer), fie de angajați ai firmelor care au parteneriate cu platformele mari care gestionează livrările.

„Cei care sunt pe cont propriu și colaborează direct cu platformele de vânzări on-line, fie pentru că și-au făcut un un SRL sau un PFA ori s-au înregistrat direct pe aceste platforme, ca Glovo și Tazz și care mai sunt au șanse să obțină câștiguri mari, de 10.000 – 12.000 de lei pe lună, câștigând în funcție de cât muncești. Iar fiind frelanceri sunt interesați de a câștiga mai mult”, arată specialistul în resurse umane.

În acest caz, se regăsesc însă oameni care muncesc mult peste opt ore pe zi. Unul dintre livratorii de mâncare arăta că a obținut un venit de 3.000 de lei într-o săptămână, în care a muncit 65 de ore.

„Mai corect ar fi sa zic că fac 550 – 600 de lei la 12 ore sau aproximativ 50 lei la ora muncită. Din păcate mi s-a dovedit în repetate rânduri în ultima vreme că meseria aceasta este privită ca și când ești pleava societății. Și am înțeles și de ce: unii sunt neîngrijți, umblă cu gențile alea murdare, poate părea că este un job pentru oameni fără meserie. Dar se câștigă, chiar dacă nu toți curierii fac atâția bani”, se confesa acesta.

În a doua categorie ai livratorilor de mâncare fast-food sunt angajați ai unor firme care au parteneriate cu platformele de livrare și deja sunt salariații altor entități, arată expertul în HR.

În acest caz, salariații ei nu mai ajung la câștigurile de până la 10.000 de lei pe lună, dar pot avea câștiguri de la 3.000 până la 6.000 de lei pe lună. Sunt români, dar mulți dintre aceștia, mai ales în orașele mari, provin din țări din sud-estul Asiei, ca Nepal, Sri Lanka, Thailanda. Statutul lor nu este în niciun caz privilegiat, arată Gabriel Chicioreanu.

„Ei câștigă mai bine aici, inclusiv dintr-o astfel de activitate, decât în țările lor de origine, dar condițiile lor de muncă nu sunt printre cele mai bune și aș putea spune că beneficiile lor sunt mult prea mici pentru efortul pe care îl fac, unii spunând că muncesc de dimineața devreme până seara târziu. Ei nu mai au viață socială, iar, de regulă, ceea ce câștigă trimit în țările din care provin. Cheltuie puțin pentru că prin contractele prin care sunt aduși aici angajatorii fiind obligați să le asigure cazare, iar cu mâncarea se mai descurcă”, spune Gabriel Chicioreanu.

Totodată, adesea livratorii străini nu sunt bine priviți de români. Atât de clienții lor, dar și de angajatori, uneori putând fi văzuți pe circulând cu biciclete sau trotinete degradate, ori cu ghiozdane învechite.

„Pentru că ei vin și dintr-o altă cultură, unii români au impresia că ei sunt pe post de servitori, unii crezând că nu fac mare lucru, ceea ce nu este în regulă. Dar să nu uităm că fără acești oameni, tot ce am comandat noi, persoane fizice sau companii, produsele și bunurile respective nu ar ajunge cu bine și în timp util la destinație. Pe de altă parte, este important să nu uităm că și ei au nevoi, și ei au familii de întreținut și să îi privim și să îi tratăm ca atare, cu omenie”, afirmă expertul în cariere.

Angajările în livrări reprezintă oportunități de câștiguri pentru studenți, tineri care pot lucra ca part-time pentru a-și spori veniturile, dar și persoane care au ajuns la vârste mai ridicate și au nevoie repede de locuri de muncă. Însă veniturile sunt condiționate de implicarea și timpul alocat acestei meserii, adaugă Gabriel Chicioreanu.