Un grup de cercetători de la UBB s-a făcut remarcat după ce au dezvoltat un tratament pentru copiii cu deficit de atenție.
Un grup de cercetători din cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), împreună cu colaboratori din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și din cadrul unor universități internaționale de referință – Queen’s University din Canada și Universitatea din Köln din Germania – a publicat recent un articol inovator în prestigiosul jurnal academic Cognitive Therapy and Research.
Grupul de cercetare coordonat de prof. univ dr. Daniel David, rectorul UBB, și de prof univ. dr. Anca Dobrean a realizat un studiu clinic complex, care a vizat investigarea eficienței psihoterapiei, a farmacoterapiei (atomoxetină), precum și a combinației dintre acestea în cazul tulburării de deficit de atenție și hiperactivitate la copii (ADHD).
Tulburarea de deficit de de atenție și hiperactivitate este o problemă de sănătate mintală extrem de importantă la nivel global, cu o prevalență estimată între 5,3% și 7,1%, fiind mult mai frecvent diagnosticată în rândul copiilor și adolescenților. Principalele simptome ale acestei tulburări includ tipare de lipsă de atenție și hiperactivitate sau impulsivitate ridicate, care afectează funcționarea normală a persoanelor în mai multe paliere, precum relațiile sociale sau performanțele educaționale. În plus, studiile au arătat că această tulburare este asociată și cu costuri economice ridicate la nivel de societate, atât în cazul în care apare la copii, cât și în cazul adulților.
Studiul clinic prezentat în cadrul articolului este primul la nivel internațional care compară toate cele trei tipuri de intervenție – psihoterapie, atomoxetină, precum și combinația dintre acestea – în ceea ce privește efectul lor în scăderea simptomatologiei specifice ADHD. În ceea ce privește partea de psihoterapie, în cadrul studiului a fost utilizată terapia de tip cognitiv-comportamental (CBT), conținând în principal componente clasice de modificare comportamentală, componente de restructurare cognitivă derivate din terapia rațional-emotivă și comportamentală (REBT), precum și componente de re-training atențional realizate în cadrul unor medii de realitate virtuală. Terapia CBT/REBT se centrează în jurul teoriei că emoțiile și comportamentele noastre nu sunt determinate direct de evenimentele de viață, ci de modul în care aceste evenimente sunt procesate cognitiv sau, altfel spus, de modul în care gândim și ne raportăm la aceste evenimente.
Studiul a implicat 59 de participanți cu vârste între 6 și 9 ani care au avut un diagnostic de ADHD, participanții fiind repartizați aleatoriu în trei grupuri experimentale. Unul dintre grupuri a primit tratamentul farmacologic (atomoxetină), al doilea a primit 16 ședințe de psihoterapie CBT/REBT, iar al treilea grup a primit ambele intervenții combinate (în paralel). Autorii studiului au analizat comparativ efectele celor trei tipuri de terapie asupra simptomelor ADHD, așa cum sunt acestea raportate de clinicieni, părinți și profesori.
„În principiu toate tratamentele au fost eficiente, cu o tendință de eficiență mai mare pentru varianta combinată, mai ales în cazul simptomelor raportate de părinți. În plus, toate cele trei intervenții au fost eficiente atunci când au fost comparate datele pre- și post-intervenție, având efecte medii spre mari. Așadar, adaptarea protocolului de intervenție personalizată, dincolo de nevoile pacienților (familiei lor), trebuie să țină cont de preferințele pacienților (familiei lor) și de accesibilitate serviciilor. În concluzie, aș recomanda în primul rând intervenția combinată, dar și celelalte tratamente au funcții clinice importante și pot fi utilizate în sine, în funcție de preferința pacienților (familiei lor) și a serviciilor disponibile. Din păcate, un număr mare de pacienți cu ADHD nu are acces la tratamente, iar dintre cei care le accesează doar un număr mic are acces la tratamente validate științific. Protocoalele validate aici favorizează accesul la tratamente validate științific pentru ADHD, dintre care unele noi”, afirmă prof. univ. dr. Daniel David, coordonatorul proiectului.
Rezultatele obținute au o importanță clinică majoră, acest studiu fiind primul care a investigat comparativ cele trei opțiuni terapeutice pentru copiii diagnosticați cu ADHD. De asemenea, este primul studiu de acest tip mai general (comparația psihoterapie vs. farmacoterapie pentru ADHD) care nu a fost realizat în țările vestice, contribuind la o mai largă generalizare a cunoștințelor legate de ADHD în cadrul unor culturi diferite, fiind și primul studiu clinic controlat care a inclus și o componentă de terapie prin realitate virtuală în cadrul intervenției psihologice pentru copii cu ADHD, prin raportare la farmacoterapie.
