Președintele în exercițiu al Consiliului European, Charles Michel, a decis retragerea din cursa pentru scrutinul europarlamentar, denunțând ”atacuri personale”, pe fondul criticilor intense izbucnite după ce anunțase intenția de a candida.
”Decizia mea stârnise atenție intensă din partea presei și speculații. Au fost și reacții extreme, nu în cadrul Consiliului European, ci în afara instituției, privind perspectivele de a candida în scrutinul europarlamentar, prin scurtarea mandatului și avansarea mandatului succesorului meu cu câteva luni. Nu vreau ca decizia să ne distragă atenția de la misiunea noastră sau să submineze această instituție și proiectul nostru european, nici să fie utilizată pentru divizarea Consiliului European, care cred că trebuie să lucreze permanent pentru unitatea europeană”, a declarat Charles Michel, într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
”Eu salut criticile și argumentele legitime. (…) Dar atacurile personale au început să aibă prioritate în raport cu argumentele logice. (…) Din aceste motive și pentru a continua să mă concentrez asupra misiunii, nu voi fi candidat în alegerile europene. Îmi voi dedica toate eforturile actualelor responsabilități, prin determinare constantă până la final. (…) La finalul mandatului, voi reflecta asupra naturii și direcției angajamentelor mele viitoare”, a subliniat Charles Michel.
Președintele Consiliului European, în vârstă de 48 de ani, anunțase în urmă cu trei săptămâni că se va retrage mai devreme din funcție pentru a candida pentru un loc în Parlamentul European în scrutinul din iunie.
Decizia a atras critici intense referitoare la tratarea cu prioritate a carierei personale, în detrimentul funcției de președinte al Consiliului European. ”A fost un lucru scandalos”, a declarat Andrew Duff, expert la Centrul pentru Politici Europene (EPC), citat de site-ul Politico.eu.
Anunțul inițial al lui Charles Michel a generat presiuni asupra liderilor europeni pentru desemnarea urgentă a succesorului său, care, eventual, ar fi trebuit să își înceapă mandatul în avans, în mod interimar.
În contextul anunțului inițial al lui Charles Michel, apăruseră speculații că succesorul său ar putea fi președintele Klaus Iohannis. Întrebat, pe 11 ianuarie, despre scenariul eventualei demisii a președintelui Klaus Iohannis în vederea accederii în funcția de președinte al Consiliului European, premierul Marcel Ciolacu afirma că ”ar fi bine pentru România să avem o poziție așa importantă la nivel european, indiferent din ce partid ar face parte”.
