Premierul Marcel Ciolacu a anunțat într-un interviu în publicația austriacă Der Standard că România va ataca Austria la Curtea de Justiție a UE din cauza veto-ului pe Schengen. El a spus că daunele produse României ”se ridică la cel puţin două procente din PIB”. El a spus pentru Der Standard că acțiunea împotriva Austriei va demara dacă Austria se opune din nou intrării României în Schengen la reuniunile oficiale din octombrie și decembrie.

”Categoric, da”, a răspuns Ciolacu atunci când a fost întrebat de reporter dacă România se va adresa Curții Europene de Justiției în cazul în care Austria își păstrează veto-ul.

De remarcat că în decembrie 2022 președintele Klaus Iohannis a respins categoric posibilitatea ca România să dea Austria în judecată:

”Acum, la cald și la emoție, tot felul de analiști vin cu tot felul de soluții. Dar pot să vă spun că România nu va ataca această chestiune la Curtea Europeană de Justiție”, a spus Iohannis în 14 decembrie 2022.

El a respins acuzațiile Austriei legate de migrație:

”Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă”.

Premierul Ciolacu a făcut referire și la intenția Austriei de a se alătura inițiativei europene de securitate Sky Shield, un proiect prin care statele UE vor să își protejeze spațiul aviatic.

”Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze  apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental ca aderarea la Schengen”, a spus Ciolacu.

Inițiativa europeană Sky Shield a început cu Germania în august 2022 și include 17 țări. Scopul acesteia este de a coordona mai bine și, dacă este necesar, de a pune în comun proiectele de achiziții de apărare aeriană terestră. Țările implicate în prezent sunt: Regatul Unit, Slovacia, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Belgia, Belgia, Republica Cehă, Finlanda, Lituania, Țările de Jos, România, Slovenia, Estonia, Norvegia, Danemarca și Suedia.

Reamintim că Austria s-a opus prin veto la Consiliul UE pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) din decembrie 2022 la cererea de aderare la Schengen formulată de România și Bulgaria.

Fragmentele de interviu, traduse de Rador:

STANDARD: Ce strategie veţi aborda pentru a-l convinge pe cancelarul austriac să renunţe la veto-ul împotriva aderării la Schengen?

CIOLACU: Cancelarul federal Karl Nehammer ne-a informat abia cu câteva zile înaintea întâlnirii Consiliului UE că nu va susţine aderarea României. Acest lucru a dus la frustrări în rândul autorităţilor şi al populaţiei române.

Ceea ce nu pot nici eu accepta este declaraţia conform căreia veto-ul ar avea legătură cu campania electorală din Austria. Spania, în calitate de preşedinte al Consiliului UE, susţine aderarea României la spaţiul Schengen şi are grijă ca această temă să se afle din nou pe ordinea de zi – fie în octombrie, fie pe 4 sau 5 decembrie în cadrul Consiliului miniştrilor de interne ai UE. Toate celelalte state – în afara Austriei –  susţin aderarea României. Nu este adevărat nici ce susţine Nehammer, anume că prin România are loc o migraţie foarte activă.

De asemenea, am introdus, împreună cu Serbia, controale comune pentru a scoate din centrul discuţiilor acest subiect. Însă, în cazul în care cancelarul Nehammer va face din nou uz în mod nejustificat de dreptul la veto, va trebui ca, în calitate de prim ministru, să atac decizia Austriei la Curtea Europeană, pentru a cere despăgubiri pentru pierderile cauzate de neaderare.

STANDARD: Dacă Nehammer spune din nou NU, vă adresaţi curţii Europene?

CIOLACU: Categoric, da!

STANDARD: Cât de scumpă ar putea fi pentru Austria o asemenea plângere?

CIOLACU: Suficient! Potrivit calculelor noastre, paguba se ridică la cel puţin două procente din PIB. Însă cel mai rău este faptul că Austria a instituit un precedent. În mod normal, statele membre urmează recomandările instituţiilor UE. Croaţia a solicitat aderarea în urmă cu aproximativ 4-5 ani. România şi Bulgaria ar fi putut bloca aderarea, dar noi nu am făcut acest lucru.

STANDARD: În Europa, populiştii de dreapta se află în plină ascensiune, la fel şi în România. În anul ce vine, după alegeri veţi încheia o coaliţie cu partidul populist de dreapta AUR?

CIOLACU: Câtă vreme sunt preşedintele PSD, la fel şi în 2024, mă voi pronunţa în continuare pentru o coaliţie cu PNL. Nu accept o alianţă cu AUR. Însă cancelarul Nehammer va trebui să înţeleagă şi să ştie – la fel ca mine – că noi, politicienii, ocupăm doar pe timp limitat poziţii şi funcţii. Avem la acest moment un singur agresor în Europa şi de aceea ar fi fost tocmai acum momentul cel mai  prielnic pentru a demonstra solidaritate în interiorul UE. Austria este la fel de neutră ca şi Republica Moldova. Nu poţi pretinde securitate la nivel european şi să te aştepţi ca împreună cu România şi alte state membre UE să devii parte a proiectului Sky Shield, adică să priveşti cum se străduieşte financiar România să consolideze  apărarea europeană, dar în acelaşi timp să refuzi României un drept fundamental ca aderarea la Schengen!

STANDARD: Când ar putea demara negocierile cu UE pentru Republica Moldova şi cum vedeţi aderarea Moldovei la NATO?

CIOLACU: În privinţa NATO, Moldova este, conform dreptului constituţional, un stat neutru. Dar Ucraina şi Moldova vor trebui să înceapă negocierile de aderare la UE. Însă, concomitent trebuie să existe şi un semnal către Macedonia de Nord, Albania, Muntenegru, Bosnia și Herţegovina şi Serbia. Altfel, în aceste state s-ar instala frustrarea.

STANDARD: OMV Petrom începe explorarea gazelor Neptun Deep în Marea Neagră. Ce așteptări aveți de la aceasta? Austria încă primește 55% din gazele sale din Rusia.

Ciolacu: Anumite state au cerut excepții în ceea ce privește cumpărarea de gaze rusești. Pot să înțeleg acest lucru din punct de vedere economic, dar din punctul meu de vedere este o greșeală. România și-a învățat lecția demult și, prin urmare, este independentă de gazul rusesc. Și Republica Moldova este de o săptămână independentă de gazul rusesc. Așadar, există întotdeauna soluții, chiar și pentru probleme economice dificile. De aceea, cred că ar fi corect să interzicem vânzarea de gaz rusesc sau de bunuri rusești către UE și statele democratice.

STANDARD: Să o interzicem complet, astfel încât niciun stat UE să nu mai poată cumpăra gaz rusesc?

CIOLACU: Da, complet interzis! Pentru că este o diferență foarte mare între ceea ce pierdem noi, adică un pic de confort, și ceea ce se întâmplă în Ucraina. Trebuie să țineți cont și de ceea ce s-ar întâmpla de fapt dacă ar câștiga Federația Rusă. Nu s-ar crea astfel o oportunitate pentru oameni ca Putin să se înmulțească în alte țări din Europa? Cred că UE se pregătește pentru o independență completă față de gazul rusesc, deși prețurile la gaz vor fi mai mari pentru o vreme.

STANDARD: Șeful reprezentanței UE în Austria, Martin Selmayr, a vorbit recent despre „banii pătați de sânge” care vor fi trimiși dictatorului Putin cu fiecare factură de gaz din Austria, pentru ca acesta să poată duce războiul împotriva Ucrainei.

CIOLACU: Ceea ce spune domnul Selmayr este adevărat. Nu putem compara faptul că au crescut prețurile în UE sau că nu mai putem pleca în vacanță la fel de des cu ceea ce se întâmplă acum în Ucraina.