Este concluzia la care au ajuns profesori Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, după o evaluare a guvernării electronice din orașele din România.
Specialiștii Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) au realizat recent o evaluare a implementării și eficienței guvernării electronice în România. Ei au făcut un index de evaluare a serviciilor online oferite cetățenilor și companiilor.
„Pentru a măsura progresele în implementarea guvernării electronice la nivel local, am creat un index de evaluare a serviciilor online (în principal servicii front-office) oferite cetățenilor și companiilor.
Cu instrumentul nou creat am evaluat paginile de web oficiale ale orașelor și municipiilor din România. Indexul are 47 de indicatori, împărțiți în cinci categorii, fiecare cu o anumită pondere în nota finală: Ergonomie (15%), Conținut (25%), Servicii online (25%), Participare și implicarea cetățenilor (20%), Securitatea și protecția datelor personale (15%). Punctajul maxim care putea fi obținut este de 100.
Scorurile prezentate trebuie înțelese doar ca o fotografie de moment, care poate fi influențată de factori trecători (de pildă, o serie de orașe sunt în proces de actualizare a site-urilor, ceea ce face ca, în momentul evaluării, o parte din servicii să nu fie disponibile). De asemenea, au fost punctate doar serviciile funcționale în momentul vizitării de către evaluatori a site-ului”, a explicat Nicu Urs, prodecanul FSPAC, potrivit Mediafax.
Rezultatele studiului oferă și surprize. Dacă sunt luate în calcul doar orașele mari, primele în top sunt Cluj-Napoca, Sibiu, Brașov, Buzău, Oradea, Timișoara, Sectorul 3 din București și Baia Mare.
În cazul în care în clasament sunt introduse toate orașele din România, în top 10 apar orașe precum Câmpulung Moldovenesc și Otopeni.
Surprize mari sunt și la coada clasamentului. Acolo se află orașele Botoșani, Brăila, Ploiești, Arad și București.
Conform autorilor studiului, presiunea pentru dezvoltarea serviciilor online este evidentă, mai ales în orașe, în care populația educată folosește în mod uzual serviciile de internet pentru cumpărături sau operațiuni bancare.
Întrucât evoluția indicatorilor și a proiectelor de guvernare electronică este una constantă, evaluarea va fi reluată o dată la 2 ani, pentru a oferi date concrete și consistente cu privire la evoluția guvernării electronice la nivel local în România.