Conexiune directă de 7 km la Autostrada Transilvania (A3), intrări pe centura metropolitană din noile cartiere, autobuze cu hidrogen, panouri solare pe piețele agroalimentare, mașini de salubritate urmărite online. Sunt proiectele pe care primarul le-a dezvăluit la dezbaterea organizată de Camera de Comerț Româno-Germană (AHK). 

“În primul rând trebuie să aduc mulțumiri comunității de afaceri germane, care a creat locuri de muncă bine plătite în Cluj. A împărți sărăcia nu este o cale în Transilvania, ci accentul pe producerea de prosperitate, prin sprijinirea mediului de afaceri, realizarea unor politici publice care să demonstreze coeziunea noastră.

Clujul are ca obiective resursa umană, dezvoltarea verde a orașului și cea industrială. Vrem să menținem atractivitatea Clujului prin fructificarea avantajelor sale competitive, bazate pe universități, resursă umană, inovare și calitatea vieții.

Asigurarea locurilor de muncă este o prioritate fundamentală, bazată pe conservarea investițiilor existente și atragerea altora, menținerea resurselor de talent și aducerea celorlalte acasă, consolidarea Clujului de oraș magnet prin dezvoltarea infrastructurii, astfel ca în materie de locuire, mobilitate și calitate a vieții să ne apropiem cât mai multe de condițiile din UE pe care românii le-au văzut și pe care vor să le aibă aici”.

Reforma administrativă la Cluj: de jos în sus

"Acum trecem la dezvoltarea Clujului metropolitan, pentru că nu poate rămâne doar în aria lui geografică, granița cu Florești, Apahida sau Baciu. Toți cei care locuiesc în aceste comune sunt clujeni; suntem aceeași barcă. Acum căutăm soluții pentru dezvoltarea economică, pentru calitatea vieții și pentru mobilitate. Proiectele noastre sunt gândite astfel încât Clujul să integreze aceste zone.

România nu a mai făcut o reformă administrativă a țării din 1968, de pe vremea lui Ceaușescu, nu putem să mai așteptăm să ne-o facă altcineva. Tocmai de aceea noi facem reforma de jos în sus, nimeni nu ne oprește să colaborăm între noi și cu mediul de afaceri astfel încât dezvoltarea economică să meargă mai departe.

Proiecte precum centura metropolitană, trenul metropolitan, metroul, conectarea Clujului la autostradă sau Spitalul Regional de Urgență sunt în parteneriat între autorități sau cu mediul de afaceri. Orice se întâmplă în acest oraș se face pe baza unei viziuni și a unui plan urmărite pas cu pas, după ce au fost validate de specialiști, de experți, care ne spun dacă suntem pe direcția corectă”.

Autobuze cu hidrogen pe străzile orașului

“Dacă ne referim la dezvoltarea sustenabilă verde, în UE a gândi “clean & digital” este obligatoriu pentru orice primar, fără asta nu va reuși să aducă nici investiții, nici calitate a vieții. Trebuie să eliminăm poluarea care ne omoară starea de sănătate, ca până în 2050 să ajungem un oraș verde, neutru din punct de vedere climatic. Vom prezenta în curând un plan concret de atingere a acestei ținte aici chiar mai devreme.

Avem proiecte de 100 de milioane de euro pentru transportul ecologic, 41 de autobuze electrice sunt în circulație, troleibuze, tramvaie. Există 540 de biciclete în sistem de închiere, 27 stații de încărcare pentru vehicule electrice: mașini, trotinete, biciclete. Orice construcție urbană nouă, în funcție de numărul de apartamente, trebuie să includă o astfel de stație, conform planului urbanistic general.

Vrem ca întreaga flotă de transport a orașului să fie electrică până în 2028, astăzi este cam jumătate, deci vom continua achițiile de mijloace de transport nepoluante. Avem proiecte pentru autobuze cu hidrogen, cu resurse europene, benzi dedicate transportului în comun și stații de încărcare în fiecare cartier.

Alte proiecte vizează extinderea benzii de biciclete pentru a avea conectivitate între cartierele Clujului și centrul orașului – acum conectăm gara cu zona centrală printr-un proiect de modernizare, culoarul de mobilitate pentru pietoni și bicicliști de-a lungul Someșului, în patru etape, pe fonduri europene, toate trecerile de pietoni amenajate cu facilități pentru persoanele cu dizabilități”.

Intrările pe centura metropolitană: Quinet, Frunzișului, Borhanci, Sopor

“Pe partea de mare infrastructură, principalele obiective sunt tren metropolitan, metrou, conectarea orașului prin centura metropolitană, pe partea de sud-est, cu drumuri de legătură pe aceasta din zonele Edgar Quinet, Frunzișului, Borhanci, Sopor, pentru a realiza o mobilitate mai mare și pentru a realiza ceea ce am făcut cu A3 – un impact major asupra dezvoltării Clujului.

Conectarea orașului la autostradă se întâmplă în acest moment: este în derulare licitația pentru prima etapă, iar anul viitor sunt șanse mari ca acești 7 km care leagă Clujul prin Tureni, Mărtinești direct pe autostradă să fie gata, ca să nu mai mergi prin Gilău sau Baciu ca să intri pe A3 sau pe Bd. Muncii, ca să nu vorbim de salvarea municipiului Turda și mai buna conectivitate pentru clujeni”.

Sopor: prima dată bulevardele și educația, apoi locuințele

“În proiectul nostru Walkable City, principiul de bază este că toate utilitățile și facilitățile de bază să fie găsite la 20 de minute de mers pe jos în fiecare cartier: culoare pietonale, acces la creșă, școală, unitate medicală, parc. În cartierul Borhanci, pe care acum îl construim, avem o locație pentru un hub educațional, cu școală, grădiniță și bază sportivă, sunt 75 ha care se pretează a fi folosite la acesta.

Cartierul Sopor – unul de dimensiunea Mănășturului – are un concurs internațional organizat de primărie pentru Master Plan și plan urbanistic zonal. Prima dată lansăm bulevardele, creșele, grădinițele, parcurile, care să fie la 5 minute de mers pe jos, iar apoi începem construirea cartierului ca să avem integrate aceste aspecte de calitate a vieții și să menținem talentele la Cluj. Nu vor rămâne aici dacă nu vor avea un urbanism de calitate”.

Panouri solare pe piețele agroalimentare

“Pe partea de eficiență energetică, avem un proiect pentru renovarea clădirilor, pe fonduri europene, aplicăm un mix de politici pentru mediul privat – și nu numai – care are reducerea impozitului cu până la 50% la imobilele de clasă A cu certificare de clădire verde.

Vom monta panouri fotovoltaice pe șapte clădiri ale primăriei: patru unități școlare, Piețele Agroalimentare Grigorescu și IRA, Baza Sportivă Gheorgheni.  Avem proiecte de eficiență energetică pentru 52 de clădiri publice. Continuăm proiectul de iluminat cu led și telegestiune astfel încât tot Clujul tehnologia verde să meargă mai departe.

La colectarea selectivă, vorbim despre puncte gospodărești îngropate (317 în total), puncte de colectare supraterane cu panouri solare. În primul trimestru al anului cantitatea de deșeurile reciclabile controlate a crescut la Cluj-Napoca de nouă ori față de 2017. Vrem colectare selectivă în fiecare cartier; e greu să schimbi mentalitățile firmelor, cetățenilor, dar suntem determinați să se întâmple”.

Mașinile de salubritate, urmărite online din primărie

“Soluțiile smart pe care le-am aplicat merg de la proiectul pilot pentru autobuzele electrice – primul din România, cea dintâi stradă inteligentă din țară, urmărirea mașinilor de salubritate în timp real pe site-ul primăriei, parcometre pe bază de energie solară. Vrem să trecem de la “produs în Cluj-Napoca” la „inventat în Cluj-Napoca”, iar aici contăm și pe parteneriatul cu dvs, mediul de afaceri. Vedem Clujul ca pe un laborator de testare a ideilor viitorului, a soluțiilor inovative, iar aici adresăm invitația întregului mediul de afaceri.

Am dezvoltat deja două modele de colaborare cu societatea civilă, mediile academic și de afaceri: bugetarea participativă online și Centrul de Inovare și Imaginație Civică, unde desenăm viitorul, dar în același timp și realizăm. Am montat senzori pentru identificarea locurilor de parcare, introducem soluții de tip big data pentru administrația locală.

Clujenii merită să aibă acest lucru, ca și toți românii de altfel, iar UE este acum mai aproape ca niciodată de noi. Cum se spune: banii vin din Europa, dar ideile vin de la noi. Dacă nu vom avea idei ca și la noi calitatea vieții să fie ca la Munchen sau Bruxelles, atunci noi, administrația locală, înseamnă că nu ne facem datoria”.  

Dezbatere organizată de germani

AHK România a realizat un eveniment regional, constând într-o dezbatere virtuală cu autoritățile locale și cu companiile din Cluj-Napoca și din regiunea Transilvania. Subiectele dezbătute au fost provocările actuale cu care se confruntă orașele și mediul de afaceri: situația actuală pe piața muncii, dezvoltarea industrială a județului Cluj, soluții „verzi” pentru o dezvoltare sustenabilă a județului.