Municipiul Alba Iulia are un număr dublu de proiecte de Smart City față de Cluj-Napoca, deși orașul de pe Someș înglobează de cinci ori mai mulți locuitori. La nivel național, orașele din Transilvania și Banat conduc în acest top. Totuși, Clujul devine un pol al tehnologiei ce atrage tineri din alte părți.

“În Nord-Vestul României este vorba despre educație, dar și despre finanțare, că fără aceasta degeaba ai proiecte, dar și despre poziționarea geografică a Transilvaniei, nu degeaba se spune că tehnologia este soluția pentru comunitățile din orașele noastre de a ieși din actuala criză sanitară. Smart City nu înseamnă doar a aplica tehnologia, ci și despre proiecte care aduc inovație și care oferă cetățeanului posibilitatea să primească mai rapid informația, să se reducă timpul de așteptare la ghișeu.

La restaurant te așteaptă cineva, care te ghidează, la ghișeele administrației locale nu se întâmplă așa ceva, tehnologia vine doar ulterior. Locuitorul unui oraș este de fapt clientul administrației locale. Mediul privat are soluții de a fi mai aproape de administrațiile centrală și locală, dar ele trebuie armonizate cu legislația. Tehnologia nu este un scop, ci o unealtă pusă la dispoziția comunității”, a spus Constantin Tomescu, expert în guvernarea inteligentă, la dezbaterea Transilvania Smart City (TSC).  

"Alții spun: vrem o țară ca la Cluj"

“Planul de devoltare pentru Regiunea Nord-Vest (RNV), cu planificare pe perioada 2021-2027 există, față de alte alte zone ale țării, și se raportează la programe europene ca Horizon Europe și la un pachet european de finanțare de 1.800 de miliarde de euro ca stimul postpandemie. Jumătate din această sumă se va duce pe cercetare și devoltare (R&D). Doar depunând proiecte de dezvoltare europeană putem accesa acești bani. RNV este cu un pas în față pentru că aici există institute de cercetare, asocieri, care fac angajări. Există și o populație întinerită, dar și o comunitate creativă în modul digital, prin coeziune”, a remarcat Vlad Stoicescu, expert în strategie și Smart Mobility.

"Sunt deja companii din agricultură care investesc în sisteme de comunicații 5G pentru a interconecta echipamentele deoarece s-au săturat să aștepte din partea statului introducerea internetului la țară. Un business plan nu este atât de greu de făcut, mai ales că România este aproape de prăpastia unei crize; Fondul Monetar Internațional ne roagă să accesăm banii oferiți de instituțiile internaționale, să nu introducem din nou politica de austeritate bugetară. În Transilvania există programe, documente pentru a accesa banii europeni. RNV este atractivă pentru un tineret doritor de tehnologie, am ajuns să asistăm la un exod al tinerilor din sudul României către nord sau spre alte țări. “Vrem o țară ca afară a ajuns să fie vrem o țară ca la Cluj”, observă Stoicescu.

Top proiecte Smart City în România

1. Alba Iulia 106
2. Cluj-Napoca 54
3. Timișoara 26

Sursa: ARSC

Împotriva polilor de tehnologie

“Unul dintre argumentele prezenței mai mare a proiectelor de Smart City în Transilvania o reprezintă calitatea actului educațional, adică universitățile, investițiile cu valență inovativă din unele industrii. Transilvania a atras partea de inovare inclusiv la nivelul administrației. Centrele universitare, poli de dezvoltare economică, sunt porțile de intrare pentru infuzia de capital uman cu venituri peste media generală față de Moldova sau Muntenia, ele asimilează noile tehnologii mai multe decât în alte regiuni. Tehnologia însă nu este un scop în sine, ci un mijloc de creștere a dezvoltării în societate. De aceea, în unele comunități nu rezolvăm problema pentru persoane nefamiliarizate cu aceasta, ci doar adâncim diferențele. Educația trebuie să miște lucrurile în proiectele de tip Smart City.

De anul viitor, zonele implicate în R&D vor avea o dezvoltare mai accentuată față de altele, mai ales cele care au îmbinat-o cu partea industrială, care lucrează ca un motor de dezvoltare economico-socială. Distanța zonelor cu avantaj tehnologic va crește în România, mai ales pe termen mediu și lung, creând un decalaj care le va lăsa în urmă pe celelalte. De aceea nu ar trebui să avem un concept de dezvoltare în poli de excelență – cu un nivel înalt de trai, mult peste nivelul altora din țară – ci unul cu distribuție echilibrată a beneficiilor, în primul rând în regiune. Nu putem să avem o Românie tehnologizată în vest și alta preponderent agricolă în sud, pentru că astfel creăm o barieră între ele", a spus președintele Institutului pentru Libertate și Democrație, Cristian David, fost ministru al reformei administrative.

Decalajul între regiuni se va mări

"Lucrurile au evoluat asimetric în regiunile României. Era cadastru în Nord-Vest cu mult înainte de celelalte zone istorice, lucru care a avut impact în modul în care s-a manifestat bunăstarea aici. Există și un mai mare respect față de norme, reguli și legi, acel stat de drept. Aici legea a fost aplicată, chiar dacă uneori mai dur. La est avem o regiune mai socială, la vest, o Românie mai muncitoare care își optimizează resursele, dar putem să facem schimburi de experiență administrativă. Până la urmă spiritul comunitar trebuie să fie convergent, pentru că în est și sud implicarea populației este mult mai redusă, dacă tot vorbim despre un parteneriat cu statul.

E mai ușor să adaptezi administrația, mai greu să mobilizezi populația pentru a reduce decalajul tehnologic. În Occident diferența de dezvoltare este mult mai mică între rural și urban, chiar cu avantaj al primului. Dacă în regiuni se va acționa individual în România, nu va fi bine. Avem mai mulți bani acolo unde avem bunăstare, există posibilitatea de a atrage mai multe fonduri. De aceea trebuie să aducem echilibrat resursele, chiar și fonduri guvernamentale merg acum mai mult către regiunile mai dezvoltate, să alocăm echilibrat banii, dar să fie transparent și chibzuit cheltuiți", spune fostul oficial guvernamental.

Dezbaterea TSC, organizată de Asociația Română pentru Smart City (ARSC), a vizat prezentarea proiectelor din orașe precum Cluj-Napoca, Turda, Oradea, Sibiu, Brașov, Alba Iulia. Principalele teme abordate au fost proiectele de succes, promovarea exemplelor de bună practică, inovarea în dezvoltarea comunităților, transformarea digitală, conceptul de Smart Citizen.