În ciuda menținerii măsurilor restrictive impuse în contextul COVID-19, piața rezidențială autohtonă în România s-a menținut, în primul trimestru din 2021, pe o traiectorie ascendentă ca prețuri solicitate de către vânzătorii de locuințe. Cel mai recent raport realizat de platforma Analize Imobiliare relevă că, în perioada ianuarie-martie, valorile de listare ale proprietăților rezidențiale (apartamente, dar și case) au consemnat un avans trimestrial specific unor condiții normale de piață.
„Prețul mediu solicitat de vânzătorii de apartamente și case s-a majorat cu 2,2% în primul trimestru din 2021 față de trimestrul anterior. Ritmul anual de creștere a prețurilor a încetinit din cauza scăderii cererii și a majorării ofertei existente. Acest indicator s-a situat, în perioada analizată, la 3%, față de 3,5% la sfârșitul anului trecut. Creșterea medie anuală de 3% s-a reflectat diferit pe cele două segmente ale pieței: prețul imobilelor existente (vechi) a înregistrat o ușoară scădere, de 0,5%, în timp ce prețul imobilelor noi s-a majorat cu 6,8%”, Dorel Niță, Head of Data & Research, Imobiliare.ro
Clujul are o creștere mai mică, dar prețul cel mai mare din România
În cele trei luni anterioare, așteptările proprietarilor care aveau imobile de vânzare se majorau cu 1,9%, după un avans ușor, în cuantum de 0,3%, resimțit în al treilea trimestru din 2020. O tendință de scădere a prețurilor locuințelor s-a manifestat strict pe parcursul stării de urgență, după care acestea au cunoscut un trimestru de stabilizare, iar, apoi, șase luni de creștere.
În consonanță cu tendința general ascendentă a pieței, toate cele 11 mari orașe cu peste 200.000 de locuitori monitorizate constant au înregistrat, în primul trimestru, majorări ale prețului mediu solicitat la vânzarea unui apartament. În cele trei luni anterioare, marjele de creștere se situau, cu o singură excepție, sub pragul de 2%, dar la începutul lui 2021 mai multe centre regionale au reușit să depășească acest prag.
Cel mai semnificativ avans trimestrial a fost consemnat de Galați (+3,2%, până la 1.000 euro/mp util), pe următoarele locuri în clasamentul creșterilor de preț situându-se Brașovul (+3,1%, 1.260 euro), apoi Oradea (+2,8%, 1.090 euro), Brăila (+2,5%, 890 euro), Ploiești (+2,3%, 960 euro ), Constanța (+2,1%, 1.280 euro), Cluj-Napoca (+1,9%, 1.850 euro), Craiova (+1,6%, până la 1.200 euro), Timișoara (+1,3%, până la 1.290 euro), Iașiul (+1,3%, 1.090 euro) și București (+0,4%, 1.480 euro).
Bucureștiul consemna, trimestrul trecut, cel mai semnificativ avans dintre marile orașe, anume +2,1%. Și comparativ cu aceeași perioadă din 2020 au avut loc creșteri pe linie ale prețurilor solicitate de vânzătorii din marile orașe. Cea mai importantă diferență anuală poate fi observată în Galați (+7%), pe următoarele locuri aflându-se Craiova (+6,2%), Brașov (+5,5%), Cluj-Napoca (+5,2%), Iașiul (+4,9%), Oradea (+4,6%), Ploiești (+3,9%), Constanța (+3,8%), Brăila (+3,2%), Timișoara (+1,3%), Bucureșt (+1,1%).
Cererea pentru terenuri la Cluj s-a dublat
Ca urmare a schimbărilor provocate de COVID-19, cererea pentru proprietăți rezidențiale (apartamente și case disponibile spre vânzare) s-a situat, trimestrul trecut, la un nivel mai scăzut comparativ cu perioada similară din 2020 – adică înainte de declanșarea epidemiei. 132.400 de potențiali cumpărători au căutat, pe Imobiliare.ro, locuințe în cele mai mari șase centre regionale. Cifra este similară cu cea consemnată în cele trei luni anterioare, însă relevă un declin de 16% față de primul trimestru al anului anterior.
În București, cererea pentru proprietăți rezidențiale s-a majorat cu 5% în ultimul an, numărul potențialilor cumpărători ajungând la 96.000 de persoane. O analiză a evoluției cererii de locuințe (apartamente și case) din capitală relevă că acest indicator a început anul 2021 la un nivel similar celui din 2020, după care interesul din partea potențialilor cumpărători s-a menținut, practic, stabil – spre deosebire de anul trecut, când o tendință de scădere s-a manifestat încă din februarie. Același echilibru poate fi observat și în alte centre regionale: Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. În contextul creat de COVID-19, se remarcă menținerea unui interes ridicat nu doar pentru achiziția de case, ci și de terenuri.
„De la începutul pandemiei, în urmă cu un an, munca de acasă a devenit o normalitate pentru mulți români. Deciziile companiilor de a generaliza și extinde modul de lucru "remote" și în viitor au influențat pozitiv intenția de achiziție de case și terenuri pentru construcții, astfel încât distanța față de locul de muncă a devenit un factor mai puțin important în achiziție. În județele Ilfov și Cluj, interesul pentru achiziția de terenuri s-a dublat în ultimul an, în timp ce în București și în Cluj-Napoca a crescut cu până la 30%”, Dorel Niță, Head of Data & Research, Imobiliare.ro
În ceea ce privește activitatea de tranzacționare imobiliară, 2021 a început într-o notă pozitivă, în ciuda dificultăților create de epidemia de COVID-19. Datele Agenției Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară relevă că în primul trimestru au fost vândute 149.031 de imobile la nivel național, în creștere cu 11,9% față de perioada similară a anului anterior. Pe segmentul unităților individuale a avut loc un avans și mai semnificativ, în cuantum de 42,7%, până la 40.043 de imobile.
„O pondere importantă a tranzacțiilor din piața imobiliară rezidențială este finanțată prin credit. Indicele privind accesul la piața creditului ipotecar pune în evidență faptul că o gospodărie tipică deține, conform datelor, în decembrie 2020, la nivel național, 71% din venitul necesar pentru achiziționarea unei locuințe cu 2 camere. În București, începând cu 2013, indicele de accesibilitate a devenit supraunitar, respectiv venitul unei familii a devenit suficient pentru a-și permite achiziția unei locuințe. Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, timpul necesar achiziționării unei locuințe cu 2 camere la nivel național este de circa 8,5 ani, iar în cazul unui imobil cu 3 camere durata crește la peste 11 ani (date la decembrie 2020)”, Simona Iftimie, economist, Direcția stabilitate financiară – Banca Națională a României
Comparativ cu trimestrul precedent, oferta de apartamente și case (construite înainte de anul 2000) disponibile spre vânzare în cele șase mari centre regionale a fost, în T1 2021, cu 15% mai ridicată. Ea s-a cifrat la 15.750 de oferte, față de 13.690 în cele trei luni anterioare. În contextul situației din domeniul sanitar, însă, raportat la perioada similară a anului anterior poate fi observată o diferență pozitivă de 11%.
Pe parcursul ultimelor 12 luni, toate cele șase mari orașe analizate au consemnat majorări ale ofertei rezidențiale de pe piață – marjele de creștere fiind, în majoritatea cazurilor, de două cifre. Cel mai mare avans, în cuantum de 14,2%, a avut loc în București, unde au fost scoase la vânzare, trimestrul trecut, 7.550 de proprietăți rezidențiale. Majorări ale ofertei la un nivel mai redus au fost înregistrate în Iași (un plus de 7,5%, până la 1.230 de oferte) și Cluj-Napoca (un avans de 0,7%, până la 2.430 de anunțuri).
