În data de 4 martie se împlinesc 44 de ani de la cutremurul care a șocat întreaga țară și care a curmat peste 1.500 de vieți.

4 martie 1977. Ora 21, 22 de minute şi 22 de secunde. Încep 56 de secunde în care pământul se mişcă: este cutremur cu magnitudine 7,2 pe scara Richter. Seismul produs la 110 kilometri adâncime în Vrancea a pus la pământ 35.000 de locuinţe şi a luat aproape 1.600 de vieţi. Cele mai multe în Bucureşti. 11.000 de oameni au fost îngropaţi sub dărâmături.

Seismul a fost atât de puternic, încât a distrus o parte din oraşul Zimnicea şi localitatea Șistov de pe malul bulgăresc al Dunării. La Bucureşti, 33 de clădiri s-au prăbuşit complet. Cele mai multe în centrul Capitalei. Pe Bulevardul Magheru, blocuri simbol ale vremii – Dunărea, Wilson, Scala – au dispărut într-o clipă.

În zorii zilei următoare începeau căutările supravieţuitorilor. Peste 30.000 de pompieri şi militari scormoneau printre dărâmături. La fiecare 5 minute mai scoteau pe cineva de sub ruine.

Cluj, sigur în caz de cutremur

La Cluj cutremurul nu s-a simțit atât de puternic precum s-a simțit în sudul țării sau în Moldova.

Potrivit specialiștilor, Alba Iulia, Cluj-Napoca și Oradea sunt cele mai sigure orașe. În România au loc anual circa 200 de seisme, cele mai multe de 2-3 grade Richter. Însă, în zona orașului Alba Iulia, n-a fost înregistrat niciun cutremur în ultimii ani. Situația este asemănătoare la Cluj-Napoca și Oradea. În Transilvania, potrivit lui Mircea Radulian, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului Naţional de Fizică a Pământului, efectele cutremurelor vrâncene sunt  atenuate rapid, afectând doar zona Braşovului. „În faţa arcului carpatic (estul şi sudul ţării), structura geologică e mai solidă, închegată.

Înspre Transilvania, structura are caracteristici elastice. Cea solidă propagă mai bine unda, cea frământată din Transilvania o atenuează”, explică cercetătorul.

Judeţul Cluj este unul de podiş şi de munte. Circa un sfert (24%) din suprafaţa judeţului este muntoasă, ocupată de Munţii Apuseni. Restul suprafeţei este format în proporţie de 76% din dealuri şi văi. Terasele şi luncile din sectoarele inferioare ale Someşului Mic şi Arieşului suplinesc lipsa câmpiilor.