Soluția pe care ar avea-o autoritățile române ca să contracareze criza de vaccinuri anti-COVID cu care se confruntă este de a-i convinge pe producători să facă o fabrică în România care să devină un hub regional de producție, spune Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj și director executiv al Patronatului Producatorilor Industriali de Medicamente din Romania (PRIMER). O astfel de investiție ar fi și în profitul României, care ar deveni exportator, în condițiile în care, din câte se pare, vaccinurile anti-COVID vor trebui făcute periodic, exact ca în cazul vaccinurilor antigripale. În plus, într-o astfel de fabrică ar putea fi produse și alte vaccinuri, nu numai cele anti-COVID.
„Primul lucru pe care l-aș face acum, dacă aș fi prim-ministru: aș zbura în Statele Unite, la Novavax și la Moderna, și le-aș spune haideți, faceți-vă un hub de producție în România. Vă dau totul pe gratis, teren, vă pregătesc personal calificat, vă scutesc de taxe și impozite X ani, haideți, veniți și investiți într-un hub regional de producție de vaccinuri. Pentru că va fi pentru Bulgaria, va fi pentru Turcia, pentru Orientul Mijlociu, va fi pentru toate aceste țări”, a declarat Dragoș Damian în emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
„Știți că aceste fabrici de care vorbim, Moderna, Novavax – poate mai puțin – și Curevac sunt unicornuri care acum 20 de ani nu existau? Au investit masiv în cercetare și dezvoltare, au văzut oportunitatea tehnologiei în vaccin și s-au dezvoltat și au ajuns la nivelul de internaționalizare la care sunt astăzi. Îi putem compara cu Bitdefender-ul și cu UiPath-ul IT-iștilor români”, a menționat Dragoș Damian.
De ce a apărut criza de vaccinuri
Capacitățile existente de producție a vaccinurilor sunt insuficiente pentru comenzile care se fac în pandemie. În plus, producătorii tradiționali au de produs și alte vaccinuri (antigripal, antirujeolă etc., nu numai anti-COVID). Dacă doresc să se mute în zona de anti-SARS-CoV- 2, acești producători vor trebui să oprească orice altă fabricație de vaccinuri și să fabrice doar vaccin anti-SARS-CoV-2.
S-a pus, de asemenea, foarte multă presiune pe creșterea capacităților de producție, dar este un lucru imposibil, pentru că prespune o planificare ce ar fi trebuit făcută cu un an sau doi înainte, e nevoie de echipamente, materii prime, oameni. Așa se explică întârzierile care au apărut în livrarea vaccinurilor anti-COVID, a arătat Dragoș Damian.
Uniunea Europeană își întreabă statele membre
În acest context, Uniunea Europeană a început să facă apel și la alte companii, cele care nu fabrică doar vaccinuri – pentru că fabricile de vaccinuri sunt dedicate, ele sunt destinate exclusiv fabricării vaccinurilor – și inclusiv către România a fost transmis un astfel de apel: ca toți producătorii de medicamente injectabile, care au capacitate de a umple fiole, să își dea disponibilitatea pentru a umple și a eticheta și împacheta fiole, a spus Dragoș Damian.
El a explicat că în acest demers al Uniunii Europene este vorba mai ales despre vaccinurile convenționale. Vaccinul antigripal de la Cantacuzino, de pildă, era într-o fiolă, nu într-o seringă preumplută. Deci, vaccinul va intra, în loc de flacon, într-o fiolă și atunci el va putea fi distribuit mai ușor. Capacitățile de producție de medicamente injectabile sunt de sute de milioane, poate chiar miliarde, deci există capacitate, a precizat Dragoș Damian.
Vaccinul anti-COVID va trebui făcut, probabil, periodic
Probabil că vaccinul anti-COVID va trebui repetat în fiecare an, dar „există și o posibilitate ca grație imunității de turmă, această pandemie să fie contenționată, să se oprească, așa cum s-au oprit SARS-1 și MERS acum 10-15 ani. Diferența este că atunci s-a contenționat la nivelul unei epidemii, erau câteva țări care în acel moment erau afectate, poate și pentru că zborurile erau mai limitate, comunicarea era mai limitată, nu s-a transformat într-o pandemie. Noi acum vorbim de o pandemie, iar posibilitatea de a se opri de la sine, așa cum a început de la sine, este, din ce spun oamenii de știință, destul de limitată și atunci va trebui să ne vaccinăm în fiecare an, la fel ca și cu vaccinul antigripal”, a explicat directorul executiv PRIMER.
Asta înseamnă că România va trebui să pună deoparte, în fiecare an, bani în buget pentru achiziționarea de vaccinuri. „Sau să pună dintr-odată în buget 20 de milioane de euro și să se suie în primul avion către Novavax și Moderna, care nu au hub-uri de producție în estul Europei, sau să meargă la Curevac și să atragă o investiție în care să fabrice vaccinuri pentru populația României, dar și pentru înreaga zonă”, a adăugat Dragoș Damian.
Investiția necesară pentru o fabrică de vaccinuri
„La un calcul sumar, o investiție la o fabrică de vaccinuri care ar fabrica 10 – 15 milioane de vaccinuri pe lună, deci suficient nu numai pentru România, ci și pentru exporturi pe zona est-europeană, ar costa undeva între 25 și 30 de milioane de euro. Probabil construcția, ridicarea unei astfel de fabrici de vaccinuri ar însemna undeva la 2-3 ani. Cât înseamnă și la o fabrică convențională de medicamente, atât o să dureze și pentru noi să ne facem o fabrică nouă. Tehnologia este diferită. Sigur, trebuie găsită și o companie care să-ți ofere licența, pentru că nu e vorba doar de fabrica de vaccinuri în sine, de linia de producție, e vorba și de drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinului”, a subliniat directorul Terapia Cluj.
Prin urmare, ar fi vorba despre o investiție de 30 de milioane de euro. Alternativa ar fi ca în fiecare an România să cumpere de la alții vaccinuri, ceea ce, în timp, ar fi o cheltuială mult mai mare. Deocamdată, nu se cunoaște prețul vaccinurilor anti-COVID, pentru că acesta a fost secretizat, iar UE a încheiat contracte colective.
„Luați exemplul vaccinului antigripal care este undeva între 50 și 100 de lei, în funcție de producător. Deci, asta înseamnă că dacă vrem să imunizăm 5 milioane de români cu antigripal – nu s-a pomenit așa ceva în România – dar faceți un calcul să vedeți unde ajungeți”, a menționat Dragoș Damian.
Poți să faci o fabrică de vaccinuri în România?
„Eu cred că cea mai bună soluție, soluția nr. 1 pe care i-aș propune-o primului ministru, este: alocă din banii aceștia, din fondurile europene, o sumă de bani, discută cu specialiști ce înseamnă să faci o fabrică de vaccinuri și fă o fabrică de vaccinuri. Și în anul 2024-2025, noi vom produce pentru întreaga regiune. Aceasta este soluția ideală pe termen lung”, a arătat Dragoș Damian.
Sunt două companii în România care pot să pună la dispoziție teren, dacă Uniunea Europeană dorește sau găsește investitori care să vină să investească în România. „Putem pune la dispoziție teren și know-how, atât cât ne pricepem, fiind vorba de vaccinuri pe care nu le fabricăm, dar know-how pentru a așeza, pentru a crea un sanctuar pentru construcția acestei fabrici de vaccinuri, nu e niciun fel de problemă. Statul român are două fabrici în proprietate, ar putea să le utilizeze pentru a face acea investiție de care vorbeam”, a menționat omul de afaceri.
„Până atunci, cumpărăm vaccinurile, poate o serie de vaccinuri le putem umple și în alte fabrici din România – partea de umplere putem să o facem, sunt trei sau patru fabrici care pot să umple fiole în România și ar fi probabil mai ieftin, dar disponibilitatea de vaccin în această pandemie și în bolile care vor mai urma, că nu știu dacă nu vor mai fi și alte pandemii, disponibilitatea de capacități de producție rămâne extrem de redusă în Europa”, a subliniat președintele PRIMER.
Ce ar trebui să facă autoritățile române
În plus, România ar trebui să se miște repede și să profite de această oportunitate, pentru că alții ar putea să i-o ia înainte. „Ungurii sunt extrem de deschiși, ungurii au obținut în ultimii zece ani două investiții foarte mari în fabrici de vaccinuri în Ungaria. România este singura țară din zonă, să fim bine înțeleși, care nu are o fabrică de vaccinuri funcțională; deci, dacă noi reușim să atragem tehnologie, licențele, atunci suntem un pas înaintea altora și putem să exportăm din această fabrică de vaccinuri. Mai mult, putem să fabricăm în această fabrică de vaccinuri, pentru că nu ne va opri nimeni, și vaccinurile convenționale: antirujeolic, antimeningococic, antigripal și așa mai departe”, a punctat Dragoș Damian.
Pentru aceasta, este necesară în primul rând o discuție cu producătorul, pentru a obține transferul de licență, întrucât el are dreptul de proprietate intelectuală asupra rețetei respectivului vaccin.
Cum ar trebui să procedeze autoritățile române, în aceste condiții? „M-aș duce la companiile care nu au prezență în estul Europei și aș face o fabrică de vaccinuri și licența – rețeta, compoziția acelui produs – va fi cumpărată de la producător. Fabrica poate să fie românească, poate să fie un joint-venture, un parteneriat public-privat între România și producătorul de dincolo, poate să fie orice formă de capital, nu asta contează, important este ca acest produs să poată fi fabricat aici, pentru a putea fi livrat în cantități suficiente românilor și să nu mai existe sincope de aprovizionare”, a arătat Dragoș Damian.
