Hotărât lucru, psihopaţii mişună printre noi! Însuşi faptul că le arunci o privire – chiar şi discretă, fără să le spui ceva atunci când fac gesturi deplasate – îi poate deranja la culme… Astfel, un bărbat de 51 de ani din municipiul Câmpia Turzii a luat-o “pe cocoaşă” urât de tot, chiar în faţa băiatului său de șapte ani – doar pentru că, aflat la coadă la o casă de schimb valutar, s-a uitat puţin mirat la un şmecher care a intrat peste rând! Şi, asta, în două rânduri, deoarece omul a încercat să afle de la el care a fost motivul pentru care a luat prima oară bătaie!
Luni, 20 iulie, bărbatul din Câmpia Turzii este însoţit, la I.M.L. Cluj, de feciorul său mai mare, în vârstă de 15 ani. Deşi poartă mască, se disting cu claritate pungi violacee sub ochi, semn că omul fusese bine de tot “preparat”. Mărturiseşte, codindu-se, că vineri, 17 iulie a încasat o bătaie soră cu moartea, dintr-un motiv absurd: acela că există pe această lume şi, în acestă calitate s-a aflat în locul şi la momentul nepotrivit, deranjând un tip care s-a dovedit până la urmă un psihopat periculos!
La nelămurirea mea, omul detaliază incidentul, evitând – se pare, de teamă – să-şi facă public numele:
“Vineri dimineaţă, pe la ora zece şi jumătate, mă aflam la coadă, împreună cu băiatul cel mic, în vârstă de şapte ani, în faţa casei de schimb valutar de pe strada Mihai Viteazu, din centrul oraşului. În faţa noastră nu se aflau decât trei-patru persoane şi aşteptam liniştiţi să ne vină rândul. La un moment dat, a apărut un individ, pe care nu-l ştiam, în vârstă de vreo 28-30 de ani care a intrat în casa de schimb fără să se sinchisească de noi. Nimeni nu i-a zis ceva omului şi am aşteptat mai departe să ajungem la ghişeu, ca să ne ducem treaba la bun sfârşit. La scurt timp, acesta a ieşit şi – din motive pe care nu le pot pricepe nicicum – s-a uitat urât la mine, deşi m-am ferit să-l înfrunt până şi cu privirea, darmite să-i zic ceva! Cu toate astea, s-a oprit direct în faţa mea şi mi-a spus: “Am fost primul”! Eu i-am răspuns, împingându-l puţin de mine, fiindcă se apropiase foarte tare şi-i simţeam respiraţia în faţă: “Lasă-mă, te rog, nu mă interesează asta!” Atunci s-a retras un pas, cât să-şi ia puţin avânt şi în secunda următoare mi-a ars un pumn în nas, tare de tot, punându-mă insantaneu la pământ!“
Bărbatul adaugă că în secunda următoare, copilul său, care-l ţinea de mână, a început să ţipe, în timp ce agresorul se îndepărta ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic… După câteva minute, în care a primit îngrijire de la cei aflaţi în preajmă, omul – venindu-şi un pic în fire – a făcut, totuşi o greşeală care îl va costa scump: s-a îndreptat spre individ, încercând să afle de ce a fost tratat astfel! Iar tânărul, care nu părăsise zona, s-a uitat la el cu dispreţ şi i-a răspuns: “Aşa am vrut eu, care-i problema?” Şi l-a gratulat cu a doua serie, nimicitoare, de pumni… Bărbatul mărturiseşte că a gustat din nou, cu amărăciune, gustul caldarâmului – sub aceleaşi priviri, şocate, ale copilaşului său. Apoi, într-un târziu, s-a deplasat pe propriile picioare până la spital – iar după aceea la poliţie.
“Am fost sfătuit să vin la I.M.L. şi chiar în ziua aceea am venit cu o maşină la Cluj-Napoca, unde m-a consultat un medic legist. Dar pentru că programul cu publicul se încheiase m-a rugat să vin astăzi pentru a-mi fi eliberat certificatul, ceea ce am şi făcut”, explică în continuare… Nu-şi încheie vorba şi este poftit în cabinetul de consultaţii. Se întorce, rapid, cu un certificat în care medicii i-au recomandat între 14 şi 16 zile de îngrijiri, asta pentru nasul şi oasele feţei fisurate. Apoi, înainte de a părăsi sediul instituţiei medicale clujene, acesta adaugă, la fel de cătrănit: “Nu am ce face, depun plângere la poliţie şi îl dau şi la Tribunal pentru ceea ce mi-a făcut! Plus că de atunci băiatul meu a rămas traumatizat: se trezeşte în toiul nopţii şi strigă, încontinuu, “Tati, tati”. Sunt perfect conştient că un asemenea om reprezintă un pericol public şi, în consecinţă, vreau să întreprind orice e posibil ca să nu mai repete şi cu alţii ceea ce a făcut cu mine!”
Sorin Grecu
