Între drumurile expres și autostrăzi se face adesea confuzie și este lesne de înțeles, deoarece sunt destul de multe asemănări între cele două șosele moderne de mare capacitate. Multe dintre autostrăzile care erau în planurile oficiale până acum au fost transformate în drumuri expres în Master Planul General de Transport. Întrucât în momentul de față nu există niciun drum expres în România, unul fiind în construcție, pentru șoferii care nu au părăsit țara niciodată, comparația ce urmează a fi făcută este pur teorie.

Diferențele între drumurile expres și autostrăzi

În prezent, drumurile expres nu fac parte din harta rutieră a României, însă Master Planul General de Transport – documentul esențial pentru strategia infrastructurii în țara noastră – prevede că mai multe autostrăzi care erau in planurile oficiale până acum, printre care și autostrada Sibiu – Pitesti, vor fi transformate în drumuri expres, numite și drumuri rapide.

Cu alte cuvinte, autoritățile din țara noastră vor să se axeze pe realizarea de drumuri expres, iar mai multe dintre rutele cunoscute până acum ca autostrăzi au fost trecute ca drumuri expres în noile planuri.

În teorie, potrivit normelor stabilite de autoritățile în domeniu, drumurile expres nu diferă cu mult față de autostrăzi. Principalele diferențe le reprezintă lipsa benzii de siguranță și viteza maximă la câmpie (120 km/h). În rest, vorbim despre un drum cu câte cel puțin două benzi pe sens, care ocolește localitățile, și care nu se întâlnește la nivel cu altă cale de transport.

Citește și: Cea mai scumpă autostradă din lume. Cum arată și cât a costat

Ce înseamnă un drum expres?

Totuși, pentru a înțelege mai bine diferențele dintre drumurile expres și autostrăzi, ar fi indicat să prezentăm mai întâi caracteristicile drumului expres, care potrivit Master Planului General de Transporturi, urmarește o serie de standarde clare.

Iată care sunt acestea:

  • Prezența a două benzi pe fiecare sens;
  • Existența unui spațiu median care să separe sensurile de circulație și să limiteze astfel riscul de accidentare prin trecerea autovehiculelor pe sensul opus;
  • Prezența a două acostamente;
  • Nu există intersecții directe cu nicio altă rută de transport, feroviară sau rutieră. Intersecțiile se realizează sub formă de poduri sau pasaje;
  • Intrările și ieșirile de pe drumurile expres se fac doar pe partea dreaptă, pe benzi special amenajate de accelerare sau frânare;
  • Prezența gardurilor de protecție;
  • Prezența spațiilor de parcare și a spațiilor de odihnă;
  • Prezența benzilor și a spațiilor special amenajate ca baze de întreținere;
  • Existența unei limite minime de viteză și anume de 50 de km/h;
  • Viteza maximă în funcție de teren, 120 de km/h în zonele de câmpie și 80 de km/h în zonele montane.

Prin comparație cu autostrăzile, drumurile expres au o lățime totală mai mică – 22 de metri față de 26 de metri la autostradă, benzi cu jumătate de metru mai înguste, lipsa benzilor de urgență și o viteză maximă cu 10 km mai mică decât în cazul autostrăzilor.

În ceea ce privește costurile, cele pentru realizarea drumurilor expres sunt cu până la 30% mai mici decât cele pentru autostrăzi, ceea ce face din drumurile rapide o opțiune perfectă pentru țara noastră, care are încă extrem de mult de investit în infrastructură.