Castelul Bánffy din Bonțida devine șantier-școală și în vara aceasta, oferind un cadru învățării și promovării meseriilor tradiționale de construcție.

Fundația Transilvania Trust, împreună cu tabăra care a avut loc în perioada 27 iunie-10 iulie, organizează două tabere de restaurare în luna august pentru studenți arhitecți, ingineri constructori, angajați din domeniu, precum și altora interesați.

Prima ediție a acestor tabere s-a desfășurat în anul 2001, iar până în prezent au participat peste 3.000 de persoane din 32 de țări.
Participanții din acest an sunt din România, Ungaria și Franța și timp de 14 zile învață despre principiile și metodologiile reabilitării patrimoniului construit prin prelegeri susținute (și online) de profesori universitari și specialiștiatât din România cât și din Marea Britanie, iar în cadrul atelierelor practice de zidărie, tâmplărie, restaurare mobilier vechi, respectiv pietrărie lucrează cu meșteri restauratori din țară.
Taberele se vor desfășura în perioada 1-14 august, respectiv 15-28 august 2021.

Istoria Castelului Bánffy

A fost cunoscut ca Versailles-ul Transilvaniei, fiind un ansamblu arhitectonic construit de familia Bánffy în comuna Bonțida, județul Cluj. Înaintea realizării ansamblului actual, pe acest loc a existat o reședință nobiliară, construit în secolele XV-XVI, această clădire fiind atestată documentar după 1640.

Într-o latură încă funcțională a castelului a fost instalată în anii 1950 Cooperativa Agricolă de Producție Bonțida. Naționalizarea și lipsa oricărei întrețineri a clădirilor și parcului au dus la degradarea gravă a castelului. Sătenii au folosit cărămizile castelului drept material de construcție. Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a reușit să salveze statuile din parcul odinioară baroc, depozitându-le în cadrul instituției (secția donații, str. I. C. Brătianu), unde se găsesc și astăzi.

În perioada anilor '60 Direcția Monumentelor Istorice a încercat reabilitarea castelului, dar din lipsă de fonduri nu a putut efectua nici o acțiune concretă în acest sens. Castelul a fost folosit mai departe ca depozit de materiale de construcții, iar parcul s-a transformat treptat în pășune, copacii devenind lemn de foc.

În 1963, castelul a fost folosit ca decor în realizarea filmului Pădurea spânzuraților, în regia lui Liviu Ciulei. Filmul a cuprins o scenă scurtă cu un foc, pentru care scenografii au incendiat una dintre clădiri, cauzând pagube masive.

După căderea regimului comunist, din cauza stării de degradare în care se afla, în anul 1999 World Monuments Watch a inclus castelul pe Lista celor 100 Cele Mai Periclitate Situri din Lume, la propunerea Fundației Transilvania Trust.

Începerea lucrărilor de reabilitare a fost posibilă datorită acordului semnat în 1999 de către Ministerul Culturii și Ministerul Patrimoniului Cultural din Ungaria. Ministerul Culturii a sprijinit și reabilitarea parțială a șarpantei clădirii principale. În 2001 debutează Programul de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit sub egida Fundației, în cadrul căruia se restaurează clădirea bucătăriei, fundația asigurând paza și administrarea imobilului, precum și atragerea unor fonduri pentru restaurare, iar în 2005 se inaugurează Centrul de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit, care funcționează în clădirea Miklós. Pentru activitatea desfășurată la castel, în 2008 Centrul a fost premiat cu Marele Premiu Europa Nostra a Uniunii Europene.

În 2007, Principesa Margareta a României și-a asumat rolul de Patron Spiritual al Centrului de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului construit la Bonțida.

În anul 2008, contesa Bánffy Katalin, fiica lui Bánffy Miklós, proprietara actuală a castelului, care trăiește în Maroc, a încheiat un contract concesional pe 49 ani cu Fundația Transylvania Trust, conform căruia Fundația va reabilita castelul și va înființa un centru cultural și de specializare.