Scena îngrozitoare s-a petrecut luni, 8 februarie, într-un cartier al municipiului Dej, iar protagonişti au fost un tânăr turmentat, de 25 de ani şi verişoara acestuia, de aceeaşi vârstă, mamă a unui copil de 7 ani!

Bărbatul venise în vizită la tânără şi, pentru că aceasta, vâzându-l în ce hal se află, l-a rugat să părăsească locuinţa, tânărul i-a „replicat” cu un cap în frunte şi apoi cu o rafală de pumni în faţă. Fără vreo jenă, deşi la scenă asista şocat copilul femeii şi două rudenii bolnave, incapabile la rândul lor de a reacţiona în vreun fel.

Aflată pe o banchetă a sălii de aşteptare a I.M.L. Cluj, tânăra femeie tremură din toate balamalele, deşi înăuntru e chiar cald. Pare cu totul absentă şi e evident că se află încă sub efectul unei bătăi încasate recent. Deduc acest lucru după urmele, pronunţate, de pe fruntea ei.

O întreb, respectuos, dacă a fost cumva victima soţului sau iubitului, însă ea îmi spulberă repede această temere şi-mi mărturiseşte că, nici vorbă, a fost victima unui verişor îndepărtat, care a vizitat-o la domiciliu, luni, 8 februarie… E atât de speriată, încât – în momentul când o rog să-mi povestească toată tărăşenia – îşi descleştează maxilarele, pentru a vorbi, abia după ce o liniştesc spunându-i că n-o să dezvălui date care i-ar putea trăda identitatea şi astfel s-o recunoască lumea din oraş.

Răsuflă uşurată, după care, încă tremurând, îşi începe tulburătoarea povestire:

„Eu cu acest verişor al meu de-al doilea am copilărit şi m-am avut întotdeauna foarte bine. Iar după ce am crescut ne-am petrecut mult timp povestind la câte un „cafei”. Doar că el a avut, cu ceva timp în urmă, un accident de circulaţie, după care medicii i-au implantat o tăbliţă metalică în cap, omul rămânând, de asemenea, cu ceva sechele de ordin psihic. Ori, se pare că respectivul, după ce bea ajunge să-şi piardă minţile, cum s-a petrecut şi luni, când a venit la mine!”

În continuare dezorientată, mă priveşte din nou, parcă mai puţin temătoare, trage aer în piept şi apoi continuă:

„Îmi împrumutase de ceva vreme un telefon şi eu i l-am înapoiat, chiar atunci… Şi, văzându-l în ce hal se află, l-am îndemnat să plece acasă. Atunci, omul şi-a pierdut minţile şi, în secunda următoare mi-a ars un cap în frunte, după care mi-a dat şi o serie de pumni, în zona feţei. Totul, sub ochii copilului meu şi a celor doi unchi, suferinzi de diverse boli şi aflaţi în imposibilitate să intervină”…

Arată apoi că după ce vărul s-a hotărât în sfârşit să plece, s-a prezentat degrabă la secţia de Urgenţă, a Spitalului Municipal Dej, unde medicii i-au acordat primul ajutor şi au supus-o unor examinări, la aparate. „Tot atunci şi-a făcut apariţia şi un poliţist, care a preluat cazul meu şi m-a sfătuit să vin la Cluj-Napoca, la I.M.L., ceea ce am şi făcut” – explică în continuare tânăra femeie. Nu-şi încheie bine fraza şi aceasta e poftită în cabinetul de consultaţii.

Se întoarce după circa 15 minute, ţinând în mână un certificat în care legiştii i-au recomandat o săptămână de îngrijiri medicale. Apoi, înainte de a părăsi instituţia medicală clujeană, aceasta concluzionează: „Necazul meu e că micuţul meu, care avea probleme de vorbire, acuma, după spaima îndurată, abia dacă mai poate spune ceva…

Deci cred că a suferit un şoc nervos şi nu ştiu ce să fac cu el, unde să-l duc, la ce medic. De asemenea, sunt încă nehotărâtă dacă să fac plângere împotriva vărului meu, fiindcă omul e, realmente, bolnav”… Acestea fiind spuse femeia – cocoşată, la propriu, de griji – urcă treptele care duc, de la subsol, unde se află cabinetul, spre ieşire…

                                                                                       Sorin Grecu