În urma unui raport al Băncii Mondiale, publicat vineri, cea mai tânără și educată populație din România se regăsește în cea mai mare comună din țară, FLOREȘTI. Acest raport a analizat din punct de vedere demografic județul Cluj și a propus scenarii cu privire la dezvoltarea comunei.

În comuna Florești locuiește cea mai tânără și educată populație din țară. Pe de altă parte există comune cu o populație puternic îmbătrânită, unde raportul de dependență demografică a persoanelor vârstnice depășește 50%. Acestea ilustrează existența unui dezechilibru al structurilor pe vârste în județul Cluj și care reduce potențialul de dezvoltare uniformă a județului.

​Comuna Florești iese în evidență cu o populație oficială de 38.257 de locuitori, aceasta fiind așezarea rurală cu cea mai mare populație din România. Comparând alte zone rurale, observăm existența a încă două comune cu o populație mai mare de 10.000 de locuitori, Apahida și Baciu, care surclasează localitatea urbană cu cel mai mic număr de locuitori, Huedin (9.527 de locuitori).

Dacă pentru Florești vorbim despre o rată a sporului total al populației de 205 la mie, în cazul Cluj-Napoca valoarea este de 2 la mie. Comuna cu populația cea mai numeroasă raportată la suprafață este comuna Florești, cu o densitate a populației de 628 locuitori/km2, mai mare chiar și decât densitățile așezărilor urbane din județ (cu excepția municipiilor Cluj-Napoca și Câmpia Turzii).

Doar cinci din cele 81 de unități administrative au un număr al născuților mai mare decât cel al decedaților în perioada analizată (Florești, Cluj-Napoca, Apahida, Baciu și Gilău). Valori net superioare sunt regăsite în cazul comunei Florești și Municipiului Cluj-Napoca.

Comuna Florești este una dintre unitățile administrative cu cea mai tânără populație la nivel național. De asemenea, Cluj-Napoca este un pol de atracție pentru persoanele tinere. Observăm încă odată, discrepanțe majore între zona centrală a județului ce include orașul reședință de județ și comunele învecinate pe de o parte, și zonele aflate la în apropierea granițelor de județ pe de altă parte, relatează hotnews.ro.

Florești este comuna cu cea mai accelerată creștere a densității (cu o diferență de 436 de locuitori/km2 între 2019 și 2010, comparativ cu o diferență între 35 și 40 de locuitori/km2 în cazul Apahida, Cluj-Napoca și Baciu). La polul opus se află celelalte patru municipii ale județului, care se confruntă cu cea mai accentuată scădere a densității populației (Câmpia Turzii: -77 de locuitori/km2 , Turda: -46 de locuitori/km2, Dej: -22 de locuitori/km2 și Gherla: -10 locuitori/km2).

La nivel de comune, declinul densității populației este cel mai accentuat în aria estică și în Sud. Factorii majori care determină declinul populației sunt pe de o parte emigrația în străinătate sau către alte zone ale țării mai atractive din punct de vedere economic, și pe de altă parte sporul natural negativ bazat pe mortalitate crescută și rate de natalitate foarte mici.

Distribuția spațială a soldului migrației interne la nivelul unităților teritorial-administrative ale județului Cluj arată că fluxurile de plecări și sosiri cu reședința obișnuită sunt cele mai frecvente în Cluj-Napoca, iar în Florești avem cea mai ridicată valoare a soldului schimbărilor de domiciliu.

Dacă în Cluj-Napoca soldul schimbărilor cu reședința este mai mare decât soldul schimbărilor cu domiciliul, nu același lucru îl putem spune despre comuna Florești. Schimbările de reședință în Florești variază de la un număr de 1.037 de stabiliri la un număr de 932 de plecări. În schimb, numărul de sosiri cu domiciliul este de 3.644 iar numărul de plecări cu domiciliul este de 1.184.

Mai mult decât atât, tendință similară este observabilă și pentru alte comune ale județului situate în vecinătatea reședinței de județ. Sosirile cu domiciliul în localitățile situate în zona periurbană pot fi asociate cu o inițială schimbare a reședinței din localitatea de domiciliu în Cluj-Napoca dar nu numai.

Cea mai însemnată populație flotantă este cu domiciliul în Cluj-Napoca, dar cu reședința în comuna Florești (aproximativ 2.700 de persoane), și comunele Baciu și Apahida (aproximativ 500 de persoane în fiecare comună). În sens invers, persoanele rezidente în Cluj-Napoca dar cu alt domiciliu în județ provin în special din celelalte centre urbane ale județului. Municipiul Turda și Municipiul Dej reprezintă cele mai importante zone de origine ale populației flotante în Cluj-Napoca (700-800 de persoane din fiecare oraș).

În cazul așezărilor rurale, la nivel de județ se observă mai degrabă o diminuare a gradului de dependență a persoanelor înaintate în vârstă. Acest lucru se datorează în special persoanelor tinere care sosesc anual în comunele cu volume mari de populație din zona periurbană a Municipiului Cluj-Napoca.

Se observă că imigrarea puternică a tinerilor, având ca destinații comunele Florești, Baciu, Apahida, reușește să mențină constant sau chiar să reducă raportul de dependență a vârstnicilor. Totuși, dacă se consideră ca valori optime ale ratei de dependență a persoanelor vârstnice cele de la începutul perioadei analizate, imigrația persoanelor tinere în județul Cluj nu este suficientă până în acest moment pentru a opri fenomenul de îmbătrânire demografică.