Clujenii fac haz de necaz în legătură cu ceea ce se poate califica drept una dintre cel mai urâte construcţii din centrul urbei. Pe lângă zeci de comentarii, viitorul hotel a devenit şi subiecte de meme, fiind înfăţişat ca un coşciug sau ca o un vechicul (Imperial Walker – The All Terrain Armored Transport) din „Războiul stelelor”. 

Unii internauţi au susţinut că este vorba despre  primul vagon care va circula în metroul pe care primarul Emil Boc l-a promis clujenilor. Povestea construcţiei datează din 2009.  Pe strada Avram Iancu din centrul Clujului, zonă înţesată de clădiri monument-istoric, a apărut silueta unui hotel caracterizat de mulţi internauţi şi de persoane publice drept o „monstruozitate”.  

Noul hotel care va face parte dintr-o reţea internaţională a luat locul unei grădini aflate în proprietatea uneia dintre cele mai importante familii nobiliare din Transilvania – Bethlen. Grădina, cu o suprafaţă de 1.222 de metri pătraţi, a fost amenajată în stil japonez, aici fiind plantaţi arbori şi arbuşti aduşi din Orient, care se mai păstrau până când în zonă au intrat buldozerele.

Scandalul a început în 2009, când vecinii au protestat vehement vis-a-vis de ridicarea hotelului care iniţial era conceput să aibă 7 etaje, într-o zonă de case. Investitorul, omul de afaceri sibian Dumitru Ghişe, cotat de Forbes cu o avere de 27-28 de milioane de euro, deţine hotelul Golden Tulip Ana Tower din Sibiu şi Golden Tulip Ana Dome din Cluj-Napoca. În ciuda opoziţiei Comisiei Monumentelor din Cluj-Napoca, dar şi a vecinilor, investitorul a obţinut avizul de la Bucureşti, astfel că la 12 ani de la primul protest, clujenii au descoperit „hidoşenia”  cu 5 niveluri. 
 

Profesorul universitar Ciprian Mihali, fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte state din Africa de Vest, este șocat de modul în care arată clădirea ridicată pe strada Avram Iancu, unde va fi un hotel de cinci stele. 

”O parte din zidul fostei cetăți medievale clujene va fi vizibil de acum doar din parcarea cu barieră a acestei hidoșenii violente construită în centrul Clujului”, comentează Conf. dr. Ciprian Mihali, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie.. 

”Imi pare rau, dar iarasi o sa postez ceva urat. Nu am cum sa nu fiu revoltat, cand o sectiune importanta din zidul istoric medieval din Cluj si fűvészkert, adica prima gradina botanica din epoca baroca in spatele palatului Nemes-Bethlen era distrusa si masacrata de aceasta cladire incredibil de urata. Tot aici s-a gasit si un sit arheologic important din epoca romana.

Este o crima impotriva patrimoniului imobil istoric.

Spune mult despre politica PNL din Cluj.

Nebunia distrugătoare a urâțeniei

Nu pot acuza pe nimeni de corupție, dar pot acuza pe toată lumea de prostie, de cupiditate, de prost gust și de dispreț față de echilibrul urban.

Cum e posibil să apară în centrul Clujului, pe una din (cândva) cele mai pitorești și mai echilibrate străzi ale orașului, această monstruozitate arhitecturală și urbanistică? Cine dă avize pentru distrugerea echilibrului arhitectonic, cine este atât de orb și de înfometat de bani încât să nu realizeze că o asemenea oroare toxică distruge totul în jurul ei și pentru foarte mulți ani de acum înainte?

Aș fi sincer curios să știu ce cred arhitecții despre acest proiect. 

Care sunt eventualele calități ascunse care au permis realizarea lui? Care este regimul de înălțime, care sunt constrângerile de formă, de culoare, de încadrare în peisaj pe care le respectă? Există vreun proiect la nivelul municipalității privind revoluționarea arhitecturii pe strada Avram Iancu?

Orașele se sluțesc oare odată cu noi?

Respectul  pentru trecut dă măsura valorii prezentului. Batjocura față de trecut este semnul cel mai clar al nimicniciei actuale.

O parte din zidul fostei cetăți medievale clujene va fi vizibil de acum doar din parcarea cu barieră a acestei hidoșenii violente construită în centrul Clujului, o hidoșenie care nu s-ar fi putut construi dacă pe undeva, pe traseul aprobărilor (și se pare că asta chiar la Comisia Națională a Monumentelor), cineva nu ar fi înlesnit luarea unei decizii favorabile „dezvoltatorilor” din Cluj.

noastră: standarde arhitecturale, estetice, administrative, legale etc. Este totuși revoltător că nimeni și nimic nu a putut opri înălțarea acestei oribilități la trei sute de metri de centrul orașului. De aceea, mi se pare cât se poate de plauzibil ca, sub presiunea acelorași „dezvoltatori”, să vedem dispărând de pe str. Avram Iancu alte clădiri istorice, cum ar fi cea a Facultății de Drept sau a Liceului Șincai. Pentru că, nu-i așa, câți bani ar aduce orașului și buzunarelor flămânde niște clădiri de birouri sau hoteluri construite de cine trebuie?

Din păcate astfel de exemple s-au înmulțit în ultima vreme și se vor tot înmulți: pentru că odată ce rigoarea legii și a integrității a slăbit, iar precedentele au fost create, nimic nu mai poate opri presiunea milionarilor care „dezvoltă” orașul”, a scris Conf. dr. Ciprian Mihali, de la Facultatea de Istorie şi Filosofie.

Pe strada Avram Iancu  va fi ridicat un hotel din lanțul Marriot. 

Ciprian Mihali a predat vreme de două decenii filosofia contemporană la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Din anul 2000 este doctor în filosofie al Universităților din Cluj și din Strasbourg. Între 2012 și 2016 a fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte state din Africa de Vest. Din 2016 lucrează în domeniul cooperării internaționale la Bruxelles.

 Istoricul Szabó Csaba, care activează în cadrul Departamentului Istorie, Patrimoniu şi Teologie Protestantă, din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, a susţinut:  

„Crimă împotriva patrimoniului cultural imobil şi istoria oraşului: nu am cuvinte. Cum e posibil aşa ceva în faţa zidului istoric? Ridicol e puţin spus… În locul clădirii era: necropola romană din sec. ÎI-III. d. Hr. (1800 ani) zidul medieval şi şanţul zidului medieval Fűvészkert, adică prima "gradină botanică" privată a palatului Nemeş-Bethlen din secol. 18-19. Povestea începe în 2010 cu un mafiot sibian, continuă apoi în 2017-18 cu distrugerea grădinii şi se termină acum cu acest "monument" neobrutalist.”