Festivalul SlanăFest de la Cluj-Napoca oferă gurmanzilor o varietate de produse inedite, printre care slănină cu aur granulat de 24k, praline cu ciocolată, chilli şi slănină, plăcintă cu slănină şi mozzarela sau ecler cu cremă de jumări.

Preşedintele Asociaţiei Culturale Euro Est Alternativ, Radu Zărnescu, membru al juriului SlanăFest, a declarat, sâmbătă, presei, că scopul manifestării este promovarea produselor autentice româneşti şi punerea în valoare a producătorilor locali.

„Ediţia din acest an a SlanăFest de la Cluj-Napoca este mai specială, pentru că au început să vină din ce în ce mai mulţi concurenţi, astfel că reuşim să promovăm produsele autentice româneşti şi să îi punem în valoare pe producătorii noştri şi pe bucătarii care lucrează mult şi pe partea de creaţie. Astfel, pe lângă slănina tradiţională, avem şi produse inedite, cum ar fi deserturi pe bază de slănină, şi mă refer la ecler cu cremă de jumări şi murături, ecler cu fasole şi kaizer, plăcintă cu slănină, mozzarela şi kaizer sau praline cu ciocolată, chilli şi slănină. Avem în acest an 18 concurenţi la slănină, ne bucurăm de o astfel de prezenţă”, a spus Zărnescu pentru Mediafax.

Chef Radu Gârba, care a prezentat deserturile pe bază de slănină, a declarat că, pentru praline, a pregătit o scoică din ciocolată, în care se introduce o bucăţică de slănină, după care se dă prin chilli, susan şi nucă.

„Am făcut acest preparat special pentru SlanăFest, ca desert pe bază de slănină. Combinaţia are un gust bun, dulce-sărat şi picant”, a spus acesta.

Un alt participant la festivalul culinar, Ionuţ Mangu, a expus mai multe tipuri de slănină – cu hrean, cu sfeclă, cu pastă de ardei, dar şi cu aur granulat de 24 de k.

„Sunt foarte multe preparate care se poate face cu aur printre care, de ce nu, slănină. Este aur comestibil. Îi dă slăninei un aspect deosebit, iar consumatorii care mănâncă aur de 24k se simt mai fericiţi”, a spus chef Mangu.

Un alt expozant a prezentat o casă din slănină de Mangaliţa, cu acoperiş din prosciutto şi un horn din cârnaţi, simbolizînd o gospodărie ţărănească, care avea şi un gard din cârnaţi.

Este o slănină ţinută 21 de zile în saramură, după care a fost afumată cu fum rece de lemn de fag uscat”, a spus Kerekes Anton.

Pe lângă preparate inedite, la SlanăFest au fost prezenţi şi producători de slănină tradiţională, cum sunt Laszlo Miklos şi Laszlo Andras, tată şi fiu, care reprezintă satul Macău, comuna Aghireş.

„Cel mai important la prepararea unei slănini este porcul, care trebuie crescut în mod natural la ţară, cu cereale şi furaje, fără chimicale sau conservanţi. De asemenea, când este sacrificat, porcul trebuie să fie vesel, nu este bine să fie stresat şi chinuit. Este importantă şi pârjolirea porcului, deoarece calitatea slăninei depinde şi de acest aspect. Noi pârjolim porcul cu două rânduri de paie şi încheiem cu lampa de benzină, pentru a subţia şoricul de la un porc de 180 de kg. Slănina adevărată trebuie organismului”, a explicat Laszlo Miklos.

Un alt secret al unei slănini deosebite este păstrarea acesteia în apă sărată timp de 5 săptămâni, după care se usucă şi se afumă cu fum rece provenit din lemn de fag decojit.

”O astfel de slănină poate fi consumată timp de 10 ani, fără să se râncezească”, a explicat Laszlo.

Fiul său, Andras, continuă tradiţia familiei şi susţine că slănina ideală trebuie să aibă o lăţime de 3-4 degete. ”Slănina este deosebită, am dat deasupra cu boia dulce, am afumat-o încet, timp de trei zile”, a explicat Laszlo Andras.

SlanăFest se desfăşoară la Cluj-Napoca în perioada 1- 3 februarie.