După mai bine de șapte ani, multe eșecuri, teste, încercări, Alfabetul tactil al Culorilor la care s-a mai lucrat aproximativ doi ani pentru partea de brevetare, Tudor Paul Scripor a inventat o modalitate de reprezentare tactilo-grafică a culorilor cu ajutorul unui simbol. Alfabetul Scripor transformă practic o dizabilitate într-o super abilitate care redă persoanelor nevăzătoare, slab-văzătoare sau cu daltonism – speranță, libertate, independență, dar și creativitatea de a se exprima. Proiectul său educațional a fost premiat în 2019 cu medalia de aur la Salonul Internaţional de Invenţii si Inovații de la Geneva, primind Marele Premiu oferit de Asociația Inventatorilor Germani.

În integrarea profesională, nevăzătorii şi cei care suferă de daltonism au un mare avantaj, mulţumită Alfabetului Scripor. Ei pot desfăşura activităţi ce presupun sortări sau selectări în funcţie de culoare. Prin implementarea la nivel modial a acestui alfabet tactil, pică o barieră veche, de care se lovesc persoanele cu diverse tulburări ale vederii, şi anume incapacitatea de a lucra în diferite domenii precum alimentație, sport, educație sau tehnologie.

Conform statisticilor oferite de European Blind Union, în țara noastră sunt peste 100.000 de persoane nevăzătoare, iar în Europa aproximativ 30 de milioane.

De la ce a pornit ideea de a crea un Alfabet tactil al Culorilor – (Alfabetul Scripor)

“În anul 2012, am avut un work-shop la care s-a înscris un student nevăzător. Atunci am predat tehnici de pictură și restaurare, iar la sfârșitul work-shop-ului, persoana nevăzătoare mi-a dat un feedback negativ. Mi-a reproșat că nu l-am putut face să înțeleagă culorile. Am căutat ulterior, pe Google, un limbaj corespunzător al culorilor pentru nevăzători și mi-am dat seama că nu există. Descurajat de cei din jur, însă cu sprijinul soției mele și a unui prieten bun, m-am decis să dezvolt un limbaj standardizat destinat persoanelor nevăzătoare.

După 7 ani, multe eșecuri, teste, încercări, a ieșit acest alfabet tactil al culorilor la care s-a mai lucrat aproximativ 2 ani pentru partea de brevetare. În anul 2019, în luna aprilie, împreună cu echipa mea am hotărât să-l lansăm public, deoarece un alfabet trebuie să fie public și gratuit. Ne-am gândit că cea mai bună ocazie ar fi Salonul de Invenții și Inovații de la Geneva, fiind cel mai cunoscut eveniment. Acolo am avut parte de o surpriză destul de plăcută. Acest alfabet tactil al culorilor a câștigat medalia de aur la categoria artă, cultură și educație, dar și marele premiu oferit de Asociația Inventatorilor din Germania”, povestește inventatorul Alfabetului Culorilor pentru Nevăzători, Tudor Scripor.

La nivel european se discuta despre nevoia unui alfabet standardizat al culorilor, dar faptul că Tudor l-a adaptat și pentru persoanele nevăzătoare a fost un real câștig: “Acest alfabet este o extensie a alfabetului Braille. El este folosit pentru nevăzători cu scopul de a scrie și de a citi. În el se pot scrie cifre, litere, semne de punctuație, diacritice, inclusiv semne muzicale. Dar pentru culori nu există un limbaj comun. De exemplu ca să scrii albastru trebuie să scrii toate caracterele care compun cuvântul. Cu ajutorul alfabetului tactil, practic se reduce tot cuvântul la un singur simbol, având caracteristica de a fi un alfabet universal”, explică specialistul în artă, restaurare și pictura icoanelor.

Cum s-a creat, de fapt, Alfabetul Scripor, cel care se poate învăța în decurs de câteva ore

Alfabetul este format din culorile galben, roșu, albastru, portocaliu, verde, maro, violet, alb, negru și gri, dar poate să reprezinte și nuanțele deschise ale culorilor. Vă întrebați cum e posibil? “De exemplu rozul este un roșu deschis. Lângă celula de culoare roșie este și celula de culoare albă, iar prin două atingeri, o persoană nevăzătoare știe că este roz”, spune Tudor.

O imprimantă cu ace împinge hârtia și dă niște reliefuri alfabetului: “De exemplu pe cutiile de medicamente există niște puncte. Acele puncte fac parte din alfabetul Braille. Cel al culorilor este de aceeași dimensiune și distanță între puncte ca la Braille. Marea diferență dintre ele este punctul de orientare. În momentul în care nevăzătorii își dau seama că este vorba despre acel punct, știu că au în față alfabetul culorilor”.

Feedback-ul venit din partea nevăzătorilor este unul destul de pozitiv

“Alfabetul Braille se învață în decursul unui an sau chiar doi spre deosebire de alfabetul culorilor care se învață în decurs de câteva ore”, mărturisește inventatorul său.

Alfabetul Scripor nu transmite informaţia vizuală, cromatică, dar totuşi accesibilizează câteva funcţii ale culorilor: “Culoarea, dacă nu o vezi, nu declanşează trăiri emoţionale şi nu creează senzaţia de frumos. E la fel precum muzica. Dacă nu o auzi, nu o trăieşti. Degeaba ai notaţia muzicală în format vizual sau tactil, pur şi simplu, faptul că atingi sau citeşti notele muzicale nu îţi trezeşte sentimente. E important să facem această lămurire, ca să nu înţeleagă cineva că prin alfabetul tactil, nevăzătorii vor <<vedea>> culorile. Cu toate acestea, invenţia joacă un rol extrem de important în viaţa nevăzătorilor”, precizează consultantul tehnologic al Asociației “Alfabetul Scripor”, Ștefan Toth, acesta având deficiență de vedere încă din copilărie.

Oportunitățile nevăzătorilor dobândite cu ajutorul Alfabetului Culorilor

“Am accesibilizat jocul de remi pentru persoanele nevăzătoare. Până acum ele nu puteau să joace etalat, deoarece lipsea informația legată de culoare. Pe plăcuța de remi am reliefat cifra. De exemplu cifra 1, pentru persoanele care nu cunosc alfabetul Braille, prin atingere, își pot da seama ce cifră este. Ulterior, am adăugat elementul de culoare și am jucat remi cu persoanele nevăzătoare, iar barierele au fost depășite”.

Alfabetul tactil al culorilor nu este condiționat de învățarea alfabetului Braille: “Totuși, cei ce îl cunosc învață mult mai repede alfabetul tactil al culorilor. Practic, celula din Braille este compusă din 6 puncte pe două coloane. Eu am mai adăugat încă o coloană, iar deasupra ei este un punct de orientare sau <<ora 12>> cum îi spun nevăzătorii, care determină poziția celulei. Dacă o folosim pe haine, această etichetare pe culori, în funcție de punctul de reper, nevăzătorii știu în ce poziție este așezată celula”.

Alt exemplu este în sportul paralimpic, acolo unde au fost accesibilizate centurile de karate: “Sunt sportivi nevăzători care practică sporturile de contact cum ar fi artele marțiale. Până acum sensei-ul trebuia să țină minte înante de competiții ce culoare deține fiecare sportiv. Am trecut de această barieră și am oferit independența sportivilor, fiecare alegându-și centura care îi corespunde gradului. În capătul din partea dreaptă este simbolul de culoare și toată lumea știe. De asemenea, am trecut de barierele culorilor steagurilor, diplomelor și medaliilor”.

Prin alfabetul Scripor, se deschide şi potenţialul ludic, adică de joc sau de divertisment al culorilor, în faţa nevăzătorilor. O persoană cu deficienţă de vedere poate să împodobească singur un brad de Crăciun, dacă are toate elementele decorative etichetate cu simboluri tactile pentru culoare: “Pe o planșă tactilă, noi putem așeza globurile colorate în ce poziție ne dorim. Nevăzătorul nu poate să se descurce, iar dacă informația audio descriptivă nu este suficientă, iar pentru aceștia noi vrem să printăm imagini tactile cu poziția globurilor pentru a le oferi un plus de informație”.

ONG-ul dezvoltă fel de fel de produse, jocuri sau jucării: “Un exemplu este și cubul Rubick. Anul trecut în luna iulie după ce am realizat postarea cu crearea cubului Rubick, după două ore deja aveam comenzi din toată lumea inclusiv țări precum Brazilia, Germania sau SUA”, subliniază Tudor Scripor.

Totodată, Alfabetul Scripor reprezintă o mare inovaţie şi în educaţie: “Hărţile tactile la geografie pot avea şi elementul de culoare. Având la şcoală acces la alfabetul culorilor, fiind şi o necesitate învăţarea acestor simboluri tactile, elevul îşi însuşeşte de mic copil funcţiile şi semnificaţiile culorilor. Va şti că apele sunt marcate pe hartă cu albastru, câmpiile cu verde, iar munţii cu maro. În plus, va putea cunoaşte şi adâncimea, dar şi altitudinea munţilor, dacă învaţă standardizarea cromatică, adică semnificaţia culorilor în geografie, completează Ștefan Toth.

Aplicația New Horizons

În acest moment, aplicația se află în fază de proiect, deoarece se lucrează intens la partea a doua: “Ea se numește New Horizons și va oferi inclusiv sugestii de îmbrăcăminte. Dacă este un tricou portocaliu, aplicația va sugera cum să se potrivească restul articolelor vestimentare. Eticheta din spatele gâtului este tactilă, dar și cele din lateral.

Sunt foarte multe domenii în care acest alfabet este foarte compatibil cu tehnologia. Aplicația noastră vrem să fie gratuită și fără necesitatea conectării la internet. Alfabetizarea se referă la accesul unui număr cât mai mare de persoane necondiționate, adică toate persoanele nevăzătoare din lume”.

Culoarea hainelor este o întreagă arie de explorat: “Una dintre cele mai mari probleme a persoanelor cu deficiență de vedere este de a-și face accesibilă garderoba. Din păcate, ele nu pot să meargă să-și achiziționeze singure hainele. Bazată pe inteligența artificială, am creat o aplicație pentru smarphone care recunoaște poziția punctelor redând vocal culoarea. Chiar dacă este întuneric sau luminozitate scăzută, aplicațiile pentru detectarea culorilor oferă informații eronate. În schimb, aplicația New Horizons pornește blițul, recunoaște combinațiile de puncte aferente culorilor, oferind informații exacte”, ne spune inventatorul alfabetului.

Platformă educațională online cu opțiune de download a Alfabetului / Școlile vor primii donații

Alfabetul culorilor este limbajul inclus în Abecedar, cartea de bază. Tudor precizează că un alfabet “nu poate să coste”, însă cartea da, deoarece Asociația nu se poate susține încă financiar.

“La Geneva am participat cu Abecedarul, manualul de bază. În acest moment el se redactează și totodată se traduce în foarte multe limbi. Când va fi gata, el va avea un preț și va fi disponibil în întreaga lume pe foarte multe platforme. Pentru România ne-am gândit la o altă strategie. De exemplu, dacă o școală sau o instituție dorește manualul sau un cub Rubick, sponsorul le va cumpăra și le va dona școlii. Pentru noi nu există partea de a vinde, nu asta ne interesează. Eu nu vreau să vindem ceva, să tipărim cărți sau jocuri clienților. Noi, ca ONG, ne autosusținem. Trăim foarte mult din partea de donații”.

Totuși, dacă o persoană va dori să îl cumpere, va avea această posibilitate.

“Lucrăm la o platformă educațională care să faciliteze învățarea acestui alfabet în toate limbile. În timpul pandemiei, în luna februarie, am semnat un contract de colaborare cu Ministerul Educației. Prin acel protocol, România era prima țară care implementa acest tip de alfabet în școlile speciale. Exact după o lună a venit pandemia și n-am mai putut continua proiectul.

Ne-am dat seama că am trecut în era digitalizării și din cauza sutelor de solicitări venite de pe internet. De aceea am creat platforma online, complet gratuită, cu instrucțiuni audio-video. Ba mai mult de atât, ea va avea și o secțiune de download. Dacă acea persoană nevăzătoare are imprimantă compatibilă, ea poate să-și downloadeze din America sau de oriunde în lumea asta, gratuit, acel alfabet al culorilor. Este mai ușor să îl aibă fizic, deoarece este tactil”, adaugă Tudor Scripor.

Mai apreciați în afară decât în țară

Reprezentanții Asociației “Alfabetul Scripor” au un ușor regret după toată munca depusă: “Proiectul nostru este foarte bine primit de organizațiile din afară, însă cu dezinteres în România. Dar noi, românii, așa suntem. Trebuie să vină o confirmare din afară ca să ne dăm seama de lucrurile bune făcute aici”.

Nominalizare la premiul World Idol 2021/Organizația Anului 2021

Tudor Scripor a fost nominalizat la premiul World Idol 2021, competiție internațională organizată de Chance for the Blind Foundation, eveniment desfășurat sub înaltul patronaj al președintelui republicii poloneze, Excelența Sa, Andrzej Duda! Nominalizarea sa, a venit împreună cu cea a ONG-ului “Asociația Alfabetul Scripor” la categoria “Organizația Anului 2021.

Tudor este conștient de locul său în această competiție, dar dacă doriți să vă arătați sprijinul printr-un vont, puteți să o faceți accesând acest link: https://idol.chancefortheblind.org/vote/1964.

“Orice inovație vine cu o anumită reticență și este foarte firesc. Chiar dacă oamenii preferă să nu iasă din zona de confort, o inovație reușește să îi scoată. Această confirmare vine oarecum firesc în 2021. În 2019, în aprilie, am fost la Geneva, iar în octombrie am fost invitat la o conferință în Polonia unde am prezentat acest alfabet fizic. În 2020, din cauza pandemiei, am prezentat aplicațiile și evoluția proiectului online. Practic, de abia acum, în 2021, au <<încolțit semințele>>. De abia acum încep să se vadă rezultatele. 2020 a fost un an de pauză, pe noi ne-a tras foarte tare în jos. Singurul lucru bun care s-a întâmplat a fost că am avut acestă idee de a trece de la implementarea fizică în școli, în online”, a încheiat Tudor Scripor.