Eugen Pănescu, cofondatorul unui birou de arhitectură din Cluj, face o analiză sinceră a calităţii vieţii din oraşul cu cea mai scumpă piaţă imobiliară din ţară. El spulberă teoria primarului Emil Boc, conform căreia oraşul este scump deoarece calitatea vieţii este ridicată.

Cluj-Napoca este, conform studiilor realizate de agenţiile imobiliare din ţară, cel mai scump oraş din România, atât în ceea ce priveşte preţul locuinţelor, cât şi preţul chiriilor. Conform ultimului studiul privind preţul locuinţelor – cel realizat de Deloitte Property Index 2022, în clasamentul pe oraşe, cel mai scump din ţara noastră este Cluj-Napoca, cu o medie de 1.940 de euro/mp, urmat de Bucureşti (1.573 de euro/mp) şi Braşov (1.348 de euro/mp).   

„În Cluj-Napoca, oraşul care se află, de ani buni, înaintea Capitalei în clasamentul preţurilor medii solicitate pe segmentul apartamentelor, aşteptările vânzătorilor s-au majorat cu 7,2% în ultimele trei luni, până la o valoare de 2.400 de euro pe metru pătrat util (faţă de 2.240 euro pe metru pătrat util în trimestrul anterior)” – se arată în studiul publicat de Imobiliare.ro în 10 august.   

Conform studiului citat, apartamentele din zona centrală şi cea ultracentrală costă, în medie, 2.699 de euro pe metru pătrat util, iar în cartierele mărginaşe ale oraşului – 2.156 de euro pe metru pătrat util. În schimb, în Capitală, în arealul central şi ultracentral, valoarea medie de listare este 2.542 de euro, iar în cartiere mărginşae – 1.530 de euro pe metru pătrat util.  

Întrebat de mai multe ori despre explicaţiile acestui fenomen, primarul Emil Boc a susţinut că preţurile sunt mari deoarece şi calitatea vieţii la Cluj-Napoca este mare.

„Aşa este peste tot în oraşele cu o calitate mare a vieţii. Dacă vom da drumul la toate construcţiile care să nu respecte cadrele legale, va scădea preţul imobilelor, dar va scădea şi calitatea vieţii”, a declarat Emil Boc la o emisiune radio în care a fost întrebat de ce la Cluj-Napoca sunt cele mai mari chirii din ţară.   

Într-o altă emisiune radio, moderatorul i-a spus primarului: „Noi tot vorbim de promovarea calităţii vieţii şi vorbim despre Munchen şi Viena şi am ajuns să fim cel mai scump oraş din ţară!”.

Replica lui Boc nu s-a lăsat aşteptată: „Dacă vrei să ai calitatea vieţii, nu poţi să o compromiţi că îmi spune cineva mie  «Compromite calitatea vieţii la Cluj ca să nu se mai vorbească de Cluj! ».

Vrem să trăim prost şi să ne distrugem sănătatea? Eu nu cred că pentru asta am fost ales de clujeni să trăim prost şi să le distrug sănătatea. Am fost ales să trăim într-un oraş care să fie la fel de … sau măcar apropiat de ceea ce au văzut în Occident. De aceea au plecat patru milioane de oameni şi eu vreau să vină acasă. Pe mine mă interesează clujeanul, ca el să aibă o viaţă mai bună”, a spus Boc.  

Ce spune unul dintre cei mai apreciaţi arhitecţi din Cluj Arhitectul clujean Eugen Pănescu a analizat, într-un interviu pentru Scena9, calitatea vieţii din Cluj-Napoca, infirmând teoria primarului: 

 „Clujul a făcut salturi mari economice şi demografice. Iar asta bineînţeles că a dus la o atractivitate mai mare, dar şi la o creştere de preţuri care nu poate fi susţinută. Şi din cauza asta, o foarte mare parte a populaţiei trăieşte sub pragul sărăciei, având în vedere ce procent din venitul lor lunar cheltuiesc pe locuinţe.

Există o clasă de mijloc care lucrează în special în servicii, în mediul universitar, care ajunge să plătească spre 60% din venitul familiei pe locuire. Şi asta era înainte de scumpiri, înainte de război, înainte de pandemie. Practic, trăim într-o sărăcie generalizată, în timp ce ne mândrim că stăm într-un oraş frumos şi dinamic. Şi e o minciună pe care ne-o spunem singuri. Şi pe care o şi ascultăm din diverse surse publice.”  

„Avem apoi o calitate foarte proastă a locuirii”  Pănescu vorbeşte şi despre calitatea imobilelor „moderne” ridicate în Cluj-Napoca în „perioada Boc” – care este primar din 2004 – în care a avut loc un adevărat boom imobiliar: „Avem apoi o calitate foarte proastă a locuirii în sine, în imobile, pentru că acestea au fost croite pe eficienţă maximă. S-au permis compartimentări, subîmpărţiri de unităţi, aprobate ulterior. Multe s-au făcut chiar şi fără forme legale (…) Şi din schiţele de apartamente au dispărut elemente foarte importante pentru calitatea vieţii familiale sau sociale, cum ar fi bucătăriile.

Aproape niciun apartament nu mai are bucătărie: e un fel de chicinetă de motel lipită de un perete al camerei de zi. Au dispărut şi camerele de zi în sine, pentru că sunt numai nişte resturi de apartament rămase după nişte dormitoare care s-au micşorat enorm ca suprafeţe. Nu mai există zone de depozitare deloc. Şi balcoanele sunt resturi, sunt chinuite. Au devenit ca nişte apartamente de hotel, nimic altceva.”   „Eşti fericit să plăteşti 400.000 de euro numai fiindcă eşti într-un village” 

Arhitectul analizează şi problema socială creată de preţurile exacerbate ale imobiliarelor: „Asta e o problemă socială în creştere. Să nu te mai uiţi urât la vecinii tăi — cred că asta nu se rezolvă decât în foarte mult timp şi cu o bunăstare generalizată. Avem aceste comunităţi închise, gated communities, aflate în zona de periferie sau în zona periurbană, în zona metropolitană.

Se cheamă toate „village”, eventual alături de „green” sau „sunshine”. Şi îţi promit două chestiuni: prima e că există un mediu de calitate, apoi — filtrarea vecinilor, îţi spun că o să ai în jur oameni de categoria ta. Eşti şi tu filtrat şi te simţi mândru că aparţii sau că ai putea să fii primit într-o astfel de comunitate, care e total falsă şi are toate bazele greşite.

Bineînţeles că eşti muls de bani şi eşti fericit să plăteşti 400.000 de euro pentru o locuinţă de 120 de metri pătraţi, numai pentru că eşti într-un „village” cu străini şi oameni bogaţi care au o şcoală Montessori şi mai ştiu eu ce altceva. Şi produci o segregare socială care e de o naivitate şi de o obtuzitate terifiantă.  

Cine este Eugen Pănescu 

Eugen Pănescu este co-fondatorul unuia dintre cele mai importante birouri de arhitectură şi urbanism din oraş, care şi-a pus amprenta asupra mai multor zone importante din municipiu, precum zonele pietonale din centru şi Bulevardul 21 Decembrie. El reprezintă Ordinul Arhitecţilor din România în Consiliul Arhitecţilor din Europa şi a fost cadru asociat pentru proiectare de urbanism al Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din Cluj, arată adevarul.ro