Am participat la Forumul Național de Redresare, cu cifrele pe masă, în contextul în care redresarea noastră economică este printre cele mai rapide din UE. Este important cât, dar și cum creștem. Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei creșteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva și provocări de ordin calitativ, care să accenteze în timp unele dezechilibre.

Mulțumesc pentru invitație și felicitări pentru organizarea acestui eveniment, Forumul Național de Redresare, pe o temă atât de importantă și actuală.

Suntem în momentul în care, cu cifrele pe masă, putem afirma că 2020 a fost anul măsurilor de gestionare a crizei, atât sanitare cât și economice, iar 2021 este anul redresării și al provocărilor în planul politicilor economice.

Prognozele ne arată că economia mondială va traversa, în acest an, cea mai consistentă revenire post-criză, cu o creștere de 5,6% a PIB global. La nivelul Uniunii Europene este anticipată o creștere de 4,2%, în contextul în care mecanismul de redresare și reziliență va fi pus în mișcare de acum înainte.

Redresarea post-pandemie : creștere economică peste așteptări

Estimările arată că majoritatea economiilor UE vor reveni, până la final de an, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Cu prognoze de creștere economică de 5,1% (CE) și 6% (FMI), care sunt confirmate pe deplin de evoluțiile actuale, România se află în topul țărilor din Uniune cu cea mai rapidă revenire economică.

La sfârșitul primului trimestru din 2021, România a revenit la nivelul PIB de dinaintea pandemiei, alături de Estonia, Irlanda, Lituania. Potrivit graficului de mai jos, 20 de state membre vor reveni, în trimestrul 4, la nivelul PIB de dinaintea crizei, ceea ce indică o revenire chiar mai rapidă decât ne așteptam.

Ca imagine simplificată, acum economia este precum un balon care a fost ținut sub compresie, sub presiunea restricțiilor destinate securității sanitare. Odată cu eliberarea treptată a acestei presiuni, economia revine la viață, chiar dacă între timp balonul și-a mai pierdut din forța și consistența inițiale.

Aici intervin însă politicile economice, care trebuie supuse unui restart de direcție, nu doar cu scopul redresării economiilor, ci pentru susținerea unui nou ciclu de creștere. În acest sens, calitatea creșterii economice este cea care prefigurează caracterul său sustenabil. Este important cât, dar și cum creștem!

Cantitativ și calitativ în ecuația redresării economice

Indiferent de scenarii, date fiind în continuare incertitudinile sanitare, climatul macroeconomic trebuie abordat cu prudență. Trebuie să ne asigurăm că, în spatele unei creșteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva diverse provocări de ordin calitativ, care să accenteze în timp unele dezechilibre.

Pentru România, creșterea economică din anii anteriori pandemiei s-a bazat pe politici pro-ciclice, care au alimentat consumul și deficitele bugetare. Astfel, în plină pandemie, spațiul bugetar de intervenție al României a fost mult prejudiciat.

În 2021, o creștere economică estimată de 6% reflectă o contribuție sporită din partea investițiilor, dar și un aport considerabil din partea consumului. De fapt, revirimentul consumului este explicabil, de vreme ce oamenii și-au amânat achiziții, călătorii, concedii – după cum vedem chiar în această perioadă.

Rămâne însă problematică accentuarea contribuției negative a exportului net, care ar putea surclasa cifrele aferente ultimilor ani. De aceea avem nevoie de un model de creștere sustenbil, bazat pe investiții și competitivitate externă.

În ciuda creșterii economice, deficitele externe se adâncesc

Un semnal de alarmă serios este reprezentat de dublarea deficitului de cont curent pe primele luni ale anului, în raport cu 2020. România continuă să acumuleze unele dintre cele mai mari deficite de cont curent din UE, ca pondere în PIB.

Pe partea de balanță comercială avem recorduri negative, fiind singura țară din regiune cu o adâncire continuă a soldului comercial. De aceea trebuie să venim cu politici pro-active în raport cu aceste vulnerabilități, să ne ameliorăm poziția economică externă prin strategii eficiente de creștere a exporturilor.

Există însă semnale bune privind redobândirea încrederii investitorilor străini în economia noastră, fapt confirmat prin creșterea fluxului de ISD pe primele luni ale anului. Cu toate acestea, deficitul de cont curent ar putea depăși, cu aproape 1 punct procentual, prognoza actuală de 4,9% din PIB.

Consolidare fiscală graduală și problema deficitelor gemene

Dincolo de o redresare economică robustă, ne confruntăm în continuare cu povara „deficitelor gemene”, precum în anii de dinaintea pandemiei. În 2019, pe fondul politicilor prociclice, România înregistra cel mai mare deficit bugetar.

Deficitul bugetar și excesul de cerere existent acum în economie presează și asupra dezechilibrelor externe. Dar soluția nu constă în măsuri de austeritate, ci în consolidarea progresivă și consecventă în timp a finanțelor publice, care să ne permită revenirea la criteriile de convergență nominală.

Angajamentul României de a duce deficitul bugetar sub 3% din PIB până în 2024 este unul ambițios, dar este vorba de o ajustare graduală, echilibrată, care va fi avantajată ăn următorii ani prin creșterea investițiilor din fonduri europene.

Din păcate, în politica fiscal-bugetară, Romania a resimțit din plin „concurența extremelor”. Dacă în 2010 s-a recurs la soluția austerității, guvernarea PSD din ultimii ani a fost tributară soluțiilor populiste, complet inadecvate. Așadar, din lac în puț!

Trebuie să ieșim din această concurență nefastă a extremelor și să evoluăm pe calea de mijloc, pe culoarul echilibrului și al sustenabilității, prin politici responsabile, care să conducă la redresare economică sănătoasă.

Redresarea sustenabilă: investiții din fonduri UE și reforme structurale

În următorii ani, avem la dispoziție fonduri europene imense, prin care putem răspunde celor mai multe provocări, atât cantitative cât și calitative. De aceea, miza esențială a României este utilizarea fondurilor europene. Modernizarea României nu poate fi concepută decât prin investiții și reforme.

Fondurile europene care dau titluri știrilor de azi sunt, de fapt, baza dezvoltării economiei viitorului. Tranziția verde nu este doar despre un prag de atins în PNRR, ci o preocupare reală despre cum va arăta economia de mâine. Similar, digitalizarea este acea transformare de sistem, la scara modelelor de business și a întregii societăți, care va genera competitivitate în economie și creșterea nivelului de trai al oamenilor. Așa cum reformele nu sunt despre obiective abstracte din Recomandările de țară, ci despre interacțiunea oamenilor cu administrația publică în viața de zi cu zi, despre reducerea birocrației, despre creșterea calității instituționale a mediului de afaceri.

Se discută mult, în prezent, despre nivelul imens al fondurilor europene disponibile pentru România. Însă nu la fel de mult și despre nevoia unui efort general, aș spune național, pentru utilizarea cât mai eficientă a acestor fonduri. Pare să predomine ideea preconcepută potrivit căreia Guvernul este singurul responsabil de atragerea acestor fonduri și de realizarea investițiilor.

În realitate, este vorba despre un efort comun, al cărui succes depinde în mod esențial și de implicarea autorităților locale și a mediului privat. Avem nevoie de coeziune în plan administrativ și instituțional, de decizii responsabile și mai ales de determinare în implementarea investițiilor și a reformelor asumate.

Știm cât este de facil și tentant să recurgi la politici populiste, bazate pe consum și alocări arbitrare din bugetul național. În schimb, a face reforme și investiții de zeci de miliarde din fonduri europene nu este tocmai simplu, dar este singura cale de succes pentru România.

Sursa: Cosmin Marinescu