Galium verum este inflorescenta galben aurie numita si „floarea Sfantului Ioan”, care ne fascineaza pe intinderea campiilor, dar si in poienile muntilor de prin toate zonele tarii. De departe ai o priveliste plina de flori; apropiindu te insa, ramai uimit de un detaliu al florii, ale carei petale sunt asezate in forma unei cruci.Maica Fevronia de la Manastirea Polovragi spune ca „acesta este semn al binecuvantarii lui Dumnezeu, iar sanzienele sunt plante sfinte, tamaduitoare”. Se recolteaza doar dupa sarbatoarea nasterii Sfantului Ioan Botezatorul.
Sanzienele sunt cunoscute si sub numele de Dragaica, iar mireasma puternica de miere face ca fiecare floare sa picure nectar binecuvantat. In lumea leacurilor sanzienele sunt foarte apreciate, insa de a lungul anilor au fost utilizate pentru tratarea unor afectiuni diferite de la o zona la alta. Astfel, in manastirile din Oltenia, preparatele din flori de sanziene erau folosite ca leacuri pentru tratarea herniei si a frigurilor; in manastirile din Moldova, se tratau cu ele bolile de piele si afectiuni ale colonului; in manastirile din Fagaras, alinau bolile nervilor si cele hepatice; in asezamintele manastiresti din Transilvania, cu alifie de sanziene se tamaduiau bolile de oase. Planta este tamaduitoare pe tot parcursul anului, dar se recolteaza doar din luna iunie (dupa 24 iunie, cand este sarbatoarea nasterii Sfantului Ioan Botezatorul) pana la jumatatea lunii septembrie.
Un altfel de ceai pentru afectiuni endocrine, renale si hepatice
Leacurile obtinute din flori de sanziene actioneaza benefic in tratarea mai multor afectiuni. Ceaiul de sanziene se prepara oarecum diferit fata de celelalte ceaiuri, dar este foarte eficient in ameliorarea bolilor de ficat, pancreas sau splina. Pentru obtinerea acestuia este nevoie de doua linguri cu flori uscate de sanziene, care se macina fin cu ajutorul unei rasnite. Se iau doua lingurite cu pulbere de sanziene proaspat macinata si se pun la macerat intr un pahar cu apa plata sau de izvor, de seara pana dimineata, apoi se filtreaza printr un tifon. Intre timp, peste pulberea ramasa se toarna o jumatate de cana cu apa clocotita, dupa care aceasta se lasa la infuzat timp de 10 minute. Doar cand se raceste complet se amesteca infuzia cu maceratul, obtinandu se o cana cu ceai de sanziene. Acest leac manastiresc este cunoscut in intreaga lume, fiind foarte eficient in afectiunile endocrine, renale si hepatice. Tratamentul trebuie sa dureze o luna de zile, timp in care se vor bea doua cani pe zi, cu o jumatate de ora inaintea micului dejun si a cinei.
Maceratul la rece amelioreaza tulburarile nervoase si hormonale
Cel mai eficient remediu naturist pentru tratarea laringitei si a tulburarilor cauzate de menopauza este tratamentul cu macerat de sanziene. Acest macerat la rece din flori de sanziene (proaspete sau uscate) este la fel de benefic si in boli ale sistemului nervos precum Alzheimer, epilepsie sau Parkinson. Pentru obtinerea acestui preparat este nevoie de o lingura de planta uscata, care se lasa la macerat intr o cana cu apa rece timp de douasprezece ore. Dupa acest timp ceaiul se strecoara si se incalzeste putin, cu mentiunea ca trebuie sa se bea trei cani pe zi in stare naturala, fara nici un adaos de indulcitori. Pentru obtinerea unor bune rezultate acest remediu trebuie urmat timp de o luna de zile, cu o pauza de doua zile dupa fiecare saptamana de tratament. Datorita saponinelor pe care le contine, maceratul de sanziene are un efect sedativ usor, fiind in acelasi timp antispastic, diuretic, depurativ, dar si antireumatic si laxativ. In dereglarile prilejuite de tulburarile de menopauza, impreuna cu maceratul la rece din flori de sanziene, se vor bea si doua cani de infuzie de trei frati patati in fiecare zi.
Aceasta planta sfanta, tamaduitoare, trateaza uneori pana la vindecare mai multe afectiuni:
– bolile sistemului nervos (nevroze, epilepsie, insomnie, vertij, stari de oboseala si epuizare);
– boli digestive (hepatita, calculoza biliara, curatirea de toxine a ficatului si a pancreasului, enterite, enterocolite);
– bolile renale, genitale (calculoza renala cu eliminarea nisipului si a deseurilor toxice din rinichi si vezica urinara, cistite, tulburari de menopauza si afectiuni ale uterului);
– tumori ganglionare, noduli tiroidieni, afectiuni tiroidiene;
– cancer al limbii si al laringelui;
– dureri reumatismale si artrozice.
