Eroii nu există doar în filme, ci îi găsim printre noi și, de cele mai multe ori sunt deghizați în oameni simpli, care își duc copiii la școală sau stau la rând la magazin să își plătească cumpărăturile. Acești oameni însă, odată ce își iau uniforma, devin eroi.
BZC vă prezintă acești „eroi dintre noi” într-o serie de articole care vor avea în centru medici, polițiști, pompieri sau orice alte persoane care prin munca lor fac lumea puțin mai bună.
Vasile Alin Borlea este plutonier major în cadrul Detașamentului 1 de Pompieri din Cluj-Napoca. La 34 de ani, Vasile este în viața de zi cu zi un erou, iar în timpul liber îi place să practice sport și să… picteze!
Vasile lucrează de aproximativ 10 ani în cadrul Insprectoratului pentru Situații de Urgență Cluj exclusiv pe parte de descarcerare, incendii, prim-ajutor. De-a lungul celor 10 ani a trecut prin situații mai dificile, dar și mai puțin dificile. Plutonierul major a ales această cale la scurt timp după ce a terminat liceul, datorită unui prieten care lucra în domeniu.
„Terminasem liceul. Aveam un prieten foarte bun care lucra ca pompier și discutând cu el mi s-a părut interesant ce fac. Tot prin intermediul lui am aflat că se fac angajări așa că am mers și mi-am încercat norocul. Am dat concursul și l-am trecut, iar de atunci lucrez aici”, a povestit Vasile Alin Borlea.
Cu toate că privind din exterior viața unui pompier pare una incredibilă, aceasta atrage după sine numeroase momente dificile în care ești pus față în față cu pericolul sau cu durerea oamenilor pe care încerci să îi salvezi și a familiei lor.
„Recent am avut parte de o intervenție cu o încărcătură emoțională mai aparte. Am intervenit în cazul unei persoane care a fost rănită grav cu un utilaj agricol în timp ce lucra în grădină. Era în agonie când am ajuns acolo. Familia era îndurerată. De asemenea, ne-au spus că erau în izolare fiindcă aveau simptome, așa că am fost nevoiți să intervenim cu costumele de izolare biologică, ceea ce a făcut ca misiunea să fie și mai dificilă. Bărbatul era conștient când am ajuns acolo, dar avea dureri cumplite, motiv pentru care medicii au fost nevoiți să îl sedeze pentru a putea să taie cu echipamentele de descarcerare elementele din utilajul agricol. Cu toate că situația era una emoționantă, fiindcă acel om trecerea prin momente cumplite, nu te poți lăsa pradă emoțiilor. Trebuie să faci ce știi să faci. Impactul emoțional a apărut însă odată ce s-a terminat misiunea. Am simțit foarte multă compasiune… m-a copleșit durerea omului și am simțit durerea familiei”, a povestit, răvășit, pompierul.
Există și momente frumoase
Desigur, povestea relatată de plutonierul major este una tristă, plină de durere, care te face să te gândești de ce există atât de multă neșansă în viață. Însă, uneori, există și momente frumoase. Există misiuni de salvare care îl fac să se gândească cu drag că a putut face un bine, chiar și pentru o ființă nevorbitoare.
„Am salvat la un moment dat un câine care căzuse într-o fântână. Fântâna era destul de îngustă, dar am reușit să coborând cu o scară, l-am prins cu o coardă de salvare și colegii au reușit să îl scoată din fântântă. Era acolo de câteva ore bune și îi dădeam șanse mici de supraviețuire. Dar, stăpânul l-a luat, l-a dus acasă, l-a îngrijit și câinele a supraviețuit”, a spus Vasile.
Dedicat în ceea ce privește pregătirea.
Vasile Alin Borlea nu este dedicat doar în ceea ce privește misiunile în timpul orelor de program, ci este dedicat și în ceea ce privește pregătirea. El face parte din lotul competițional al unității și participă în fiecare an la concursurile profesionale ale pompierilor. La aceste competiții există probe specifice pompierilor care țin cont de modul în care pregătesc echipamentele speciale: cât de repede întind furtunele, cum pot trece cu ele peste bârna de echilibru, cât de repede se pot urca cu scara pe un turn până la etajul 3 și alte probe specifice. Totul se cronometreză.
Vasile a reușit să ia locul 2 la etapa zonală ajungând astfel cu echipa la etapa națională în 2019.
Pompier cu suflet de artist
În ciuda caracterului dur de care are nevoie un pompier pentru a face față în situațiile limită, Vasile are și o latură emoțională, artistică. De mic a început să picteze, iar acum, majoritatea creațiilor sale au în centru activitatea sa la pompieri. Ba mai mult, în perioada în care lucra la Detașamentul de Pompieri din Huedin, a pictat pereții interiori ai clădirii.
„De mic mi-a plăcut să desenez. Nu pot spune că este cea mai mare pasiune a mea, dar îmi place din când în când să mă ocup și de partea asta. Și, întâmplător, la un moment dat, mă aflat la detașamentul Huedin când am făcut niște desene într-un caiet. Un coleg le-a văzut, i-a arătat comandantului, iar dânsul mi-a propus să pictez pe perete. Cred că am moștenir într-o anumită măsură acest talent de la mama mea”, a mărturisit Vasile.
De mic mi-a placut sa desenez. Nu pot spune ca este cea mai mare pasiune a mea, dar imi place din cand in cand sa ma ocup si de partea asta. Si, intamplator la un moment dat ma aflat la detasamentul Huedin, am facut niste desene intr-un caiet, un coleg a vazut, i-a aratat comandantului de acolo si dansul mi-a propus sa pictez pe perete. Cred ca am mostenit intr-o anumita masura acest talent de la mama mea.
