Traian Moldovan e un rom harnic din comuna clujeană Sânpaul, care trăieşte din vânzarea pe sate a măturoaielor, pe care el însuşi le confecţionează. Vineri, acesta, după ce a plasat nişte produse în satul vecin, la întoarcere a trecut pe lângă gospodăria unui văr, care, văzându-l, s-a gândit să-i ia banii câştigaţi. Aşa că l-a invitat la o cafea, adăugându-i şi un drog! Astfel, bietul Traian şi-a pierdut cunoştinţa, trezindu-se abia a doua zi, cu buza umflată – la propriu şi la figurat: fusese jefuit de 4.800 de lei, câştigul zilei, plus banii pe care-i avea la el pentru plata curentului electric pe ultimii doi ani!
Luni, 18 ianuarie, Traian Moldovan aşteaptă, pleoştit, să fie invitat în cabinetul de consultaţii al I.M.L.Cluj.
Este însoţit de soţia lui, Mărioara, care-l priveşte, drăgăstos şi proteguitor. Fiind, ambii, analfabeţi, o doamnă miloasă îi completează formularul necesar pentru a fi consultat. Apoi, parcă scăpat de grijă uriaşă, bărbatul mărturiseşte că a fost victima jafului unui văr al său, care l-a ademenit în casa lui, după care l-a drogat şi bătut, jefuindu-l de considerabila sumă de 4.800 lei…
Şi începe să explice cum au decurs ostilităţile:
„Vineri seară (n.n. – 15 ianurie) mă întorceam în sat după ce am vândut nişte măturoaie în satul vecin, Suceagu, şi drumul spre casă trece pe lângă casa vărului meu. Acesta m-a tot ademenit să intru la el şi, în ciuda faptului că nu intenţionam deloc să merg, până la urmă m-a convins. Acolo mi-a dat o cafea după care, aproape imediat, nu m-am simţit deloc bine. Apoi cred că mi-am pierdut cunoştinţa şi m-am mai trezit abia a doua zi dimineaţa, acasă, însă fără cele 48 de milioane de lei vechi pe care le aveam la mine – banii câştigaţi pe măturoaie în ziua respectivă, plus banii pe care-i ţineam pentru plata curentului electric, pe ultimii doi ani!”
Traian arată mai departe că, după ce s-a trezit a doua zi, a dat imediat fuga la vărul său şi l-a rugat să-i înapoieze banii, lucru pe care acesta l-a refuzat, negând că ar avea ceva în comun cu dispariţia lor.
Intră, nerăbdătoare, în discuţie şi soţia lui:
„Tot atunci, mergând la magazinul din sat, am aflat că vărul cumpărase, cu câteva minute în urmă, alimente în valoare de vreo 300 de lei – ei care sunt muritori de foame şi nu au niciun venit. Aşa că am avut, indirect, confirmarea că e vorba de banii noştri, munciţi şi strânşi, luni de zile, ca să ne plătim datoria la „Electrica”… Apoi am mers – împreună cu fiică-mea, gravidă în cinci luni – la vărul acasă, unde ne-am trezit că nevastă-sa aruncă după noi cu bolovani. Imediat după aceea am sunat la poliţie şi am fost sfătuiţi să ne prezentăm astăzi la secţia din comună, dar nu înainte ca soţul să-şi scoată certificat medico-legal de la I.M.L.Cluj. Duminică dimineaţă, însă, văru-său l-a chemat la el acasă şi i-a dat suma de 27 de milioane de lei vechi, zicându-i să-i pară bine că i-au dat şi atât – fiindcă, oricum, poliţia nu are ce le face într-o asemenea situaţie…”
Nu-şi încheie bine femeia vorbele şi soţul său este poftit în cabinetul de consultaţii, astfel că aceasta îşi continuă mărturia, cu şi mai mult aplomb: „Acuma, vă spun sincer, chiar că nu mai am nevoie de restul de 21 de milioane de lei vechi, îmi doresc doar să se facă dreptate, c-au fost banii noştri, munciţi din greu, ca să ne plătim curentul! Vrem să se facă dreptate, aşa că facem numai după cum dă Legea!”
Curând, se întoarce şi Traian, ţinând în mână un certificat medico-legal, ca şi cum nu ar şti la ce foloseşte acesta. Apoi, cei doi soţi îşi iau rămas bun de la subsemnatul – şi părăsesc, încurcându-se unul pe celălalt, instituţia medicală clujeană…
