O poveste de dragoste imprevizibilă se desfăşoară la ora aceasta între o elevă de 14 ani şi un tânăr de 21 de ani, ambii din municipiul Turda, pentru că fata, îndrăgostită lulea de băiat, refuză să colaboreze cu părinţii şi poliţia! Ba, mai mult – deşi cu două nopţi în urmă a fost salvată decătre poliţie, la sesizarea unor vecini, care i-au auzit urletele sălbatice, în timpul unei partide de sex violent petrecută între blocuri – ea ameninţă că, dacă-i va fi tulburată în vreun fel dragostea, se va sinucide! Ba, mai mult, ca să arate cât îşi iubeşte partenerul şi-a scrijelit mâna cu un cuţit – iar el, pentru reciprocitate, piciorul!

Romeo şi Julieta de Turda!

Pentru început – datorită faptului că “Julieta” ameninţă permanent că se va sinucide dacă mama ei va întreprinde ceva, orice, pentru a o îndepărta de iubitul ei – menţionez că nu voi oferi numele protagoniştilor, deşi îl cunosc, tocmai pentru ca articolul de faţă să nu-i dea ocazia fetei, de teamă ca eventuala recunoaştere, a ei, făcută de către colegi şi cetăţenii Turzii, ar putea să o determine să-şi pună în aplicare teribila ameninţare.

Tototdată, ce se petrece acum – în timp real – la Turda constituie imagini şi fapte desprinse dintr-un thriller de groază, în care orice final este posibil. Şi acum, să trecem la descrierea faptelor!

Fata, cu un aer autoritar, camuflnd o fiinţă încolţită, îi priveşte provocator pe toţi cei aflaţi în sala de aşteptarea I.M.L.Cluj. E îmbrăcată într-o salopetă de bluejeans, iar alături, demolată psihic, se află mama ei, de parcă ea – şi nu fiica – ar constitui subiectul viitorului consult. În aer pluteşte ceva ameninţător.

Se distinge clar acest lucru, după ce fiica – deşi are doar 14 ani – refuză cu vehemenţă consultul în prezenţa mamei, lucru acceptat până la urmă de medici, trimiterea provenind de la poliţia turdeană. Instituţie care, totuşi, în mod ciudat, nu era reprezentată de nimeni, la Cluj-Napoca, alături de cele două… Aşa că, după ce a fost dată afară de către fiică din cabinet, speriată şi dezamăgită, femeia s-a prăbuşit pe o banchetă a sălii de aşteptare, exact lângă mine.

Prilej cum nu se poate mai potrivit ca s-o întreb ce se petrece, de fapt. Cu infinite precauţii – şi ochii fixaţi spre uşa cabinetului, de parcă i-ar fi fost teamă să nu iasă în orice moment fiică-sa şi s-o surprindă alături de mine – aceasta îşi calcă pe inimă şi-mi mărturiseşte marele secret şi, totodată, blestem al familiei sale.

Începe aceasta: “Am venit cu ea, trimişi de către poliţie, fiindcă are câteva vânătăi pe mână – zice ea – de la prietena cu care îl vizitează mereu pe iubitul ei, cred că rom, în vârstă de 21 de ani. Zice că aceasta a lovit-o, dar, de fapt, lucrurile s-au desfăşurat altfel: a plecat vineri de acasă, însoţită de ea – şi apoi s-au întâlnit cu iubitul ei, care se pare că a comis fapta”.

“Dacă moare unul dintre noi, celălalt îl urmează imediat”!

Femeia respiră profund, de parcă şi-ar procura o rezervă necesară de oxigen, după care continuă: ”Dar înainte de a vă povesti ce s-a întâmplat vineri noapte, după miezul nopţii, cu fata mea, să încep cu începutul. Am aflat că se întâlneşte cu el, des de tot – şi face şi sex cu acesta, însă acest lucru l-a declarat numai poliţiştilor, nu şi nouă, părinţilor… Cea pe care o foloseşte drept paravan pentru întâlnirile lor e chiar acea prietenă ciudată – şi interlopă deja – cu care iese întotdeauna. Iar când vorbeşte de individul respectiv spune că-l iubeşte, după cum şi el îmi repetă numai acelaşi lucru.

Tot aşa, ca să-şi demonstreze vorbele, s-au scrijelit amândoi cu un cuţit: ea pe mână, la vedere, iar el pe un picior, dar într-un loc nevizibil. Apoi şi-au băut sângele, ca şi cum ar fi oficiat un fel de ceremonial satanic, promiţându-şi solemn că, în cazul în care moare unul dintre ei, celălalt îl va urma, urgent, prin sinucidere!

Dar marea problemă cu care ne confruntăm – noi, părinţii şi poliţia – este că el îşi exercită controlul absolut asupra fetei noatre: chiar şi când e la serviciu n-o lasă măcar cu mine în oraş şi, de asemenea, azi, chiar pe drumul de la Turda încoace, a sunat-o încontinuu, dându-i ordine necunoscute nouă… Nici la mesajele de pe telefonul ei n-am ajuns, fiindcă ea îşi schimbă mereu parola telefonului”.

Apoi, trece la descrierea agresiunii sexuale de vineri noapte, care au determinat venirea celor două la I.M.L.Cluj:

“Deşi i-am interzis să se mai vadă cu el, la venirea prietenei sale dubioase a ieşit din nou din casă, însă mi-a promis că vom vorbi permanent la telefon şi se va întoarce repede… Da` de unde… Pe la două şi jumătate noaptea tot vorbeam cu ea la telefon, o ameninţam că voi chema poliţia – deoarece eu cred că e constrânsă de el să-l întâlnească, simt asta – iar fata mi-a spus doar atât: “Mami, vin imediat. Iar dacă anunţi poliţia, îţi promit că mă sinucid!”

Asta m-a speriat tare şi după ultima discuţie, cea de la 2.30 nu mi-a mai răspuns, ce-I drept şi eu m-am înmuiat şi am aţipit cu telefonul în mână. Apoi, după câteva minute, am aflat de la poliţişti că au intervenit, după ce au fost alertaţi de-o locuitoare din zonă,  pe la ora 3.00.

 Aceasta i-a auzit gemetele şi urletele de durere, cum o chinuia individul, pe un loc aflat lângă o şcoală generală.”

Reproşuri dure

Femeia se agită, simţind că fiica ei trebuie să iasă de la consult, aşa că vorbeşte precipitat, ca să poată transmite tot ce are de spus: “Dar ce mă sperie cel mai tare e faptul că fetei mele, prietenei lor şi iubitului nu le mai e teamă de nimeni şi acţionează ca şi cum ar fi într-o transă bolnăvicioasă… Nu ştiu, efectiv, ce se întâmplă – şi nici cum să mai reacţionez la tot ce fac ei.

Din păcate, cu prietena ei n-am apucat să vorbesc, dar nici cu bunica băiatului, care îl creşte – fiindcă fata mea mă opreşte tot timpul de la lucrul ăsta, făcându-mă nebună şi ameninţându-mă cu ce v-am spus, mi-e şi groază să rostesc cuvântul. Doamne, ce elevă exemplară a fost săraca până l-a întâlnit pe ăsta, că-mi vine pur şi simplu să plâng de supărare şi de ciudă!”.

Nu apucă femeia să rostească bine ultimul cuvânt şi uşa se deschide, cu minora apărând în cadrul ei, ieşirea fiindu-i întârziată cu două secunde, de un dialog avut cu medicii. Moment care-mi permite să-mi ascund hârtiile şi pixul şi să iau o poziţie contemplativă.

Cu toate acestea, nu scap ochiului de uliu al fetei care – în timp ce se îndreaptă spre ieşire – îşi ceartă mama, în cuvinte suburbane, reproşându-i că ar fi dialogat cu mine… 

Sorin Grecu