Ficatul este cel mai activ organ din corpul uman, din punct de vedere metabolic. În pofida acestui fapt, atunci când se îmbolnăvește, ficatul deseori nu trădează niciun simptom. Durerile surde sub coasta dreaptă, astenia și slăbiciunea sunt simptome prea puțin relevante pentru a-l face pe om să se adreseze la medic. De aceea se consideră că ,,ficatul nu doare”, adesea bolile de ficat fiind descoperite doar cu ocazia unor analize de laborator sau investigații medicale de rutină.
Ficatul doare adesea doar când este inflamat și se mărește în volum, iar acest lucru determină o senzație de greutate sub rebordul costal drept sau o stare de oboseală nejustificată. Atunci când începe ,,să scărțâie” ficatul cauzează o astenie, o stare de blegeală, de oboseală, de neputință, de chef de somn, bolnavul nu mai dă randament la serviciu, deoarece se reduce capacitatea de efort fizic, dar și intelectual.
Totodată, aceste semne pot semnala și alte boli. Tocmai de aceea, ficatul trebuie controlat periodic, dacă ești atent la simptomele minore și simți că e ceva în neregulă. Testele pentru ficat presupun măsurarea transaminazelor (ALAT, ASAT), dar în special ALAT-ul este sugestiv pentru bolile de ficat, rezultatul acestei analize arată dacă este în suferinţă celula hepatică, hepatocitul, sau „celula de aur a ficatului“.
Alături de ALAT, funcţia ficatului poate fi evaluată şi în funcţie de valoarea bilirubinei. Dar, atenţie: blirubina poate să crească şi în alte afecţiuni, de exemplu, în boli ale căilor biliare, pietre la fiere, icter mecanic ș.a. În plus, pentru a ajunge la un diagnostic corect, foarte importante sunt investigaţiile imagistice, în special ecografia abdominală.
Aceasta poate releva dimensiunile ficatului, aspecte ale acestuia, procese înlocuitoare de spaţiu, tumori, dar şi existenţa unor obstacole, pietre la fiere, sau probleme cu pancreasul.
Dacă există suspiciunea de hepatită virală acută, ALAT și bilirubina mărită, ficatul mărit, plus simptome specifice hepatitei acute, trebuie efectuate analizele pentru anticorpii pentru hepatită B şi C.
Atunci când alături de rezultatele mărite ale ALAT şi ale bilirubinei, la examenul ecografic se depistează şi ficatul mărit, trebuie exclusă o hepatită virală, dar și steatoza hepatică, adică încărcarea cu grăsime a celulei hepatice, sau ficatul gras. Steatoza hepatică poate fi depistata la cei care consumă alcool în cantităţi mari dar şi la persoanele obeze. În cazul obezităţii toate organele interne pot fi încărcate cu grăsime şi atunci şi ficatul este mai mare.
Când este vorba despre mărirea ficatului din cauza consumului mare de alcool, a obezităţii sau a problemelor cu bila, acestea pot fi rezolvate în general printr-un regim de viaţă sănătos: fără consum de alcool, fără prăjeli sau grăsimi. Se recomandă scăderea în greutate, respectarea celor opt ore de somn. Dacă e vorba despre problemele căilor biliare, trebuie consultat un specialist.
Transaminazele sunt crescute la 4% din populaţie fără ca să existe nici un simptom, creşterea fiind depistată întâmplător cu ocazia unui control pentru o altă boală. Dacă transaminazele sunt crescute în limite rezonabile, fără a se şti cauza şi fără a avea simptome, se poate încerca diminuarea lor prin schimbarea modului de viaţă: abstinenta la alcool, controlul diabetului şi grăsimilor din sânge, scăderea în greutate, stoparea medicamentelor toxice pentru ficat şi a ceaiurilor zise „medicinale“, care pot cauza creșterea transaminazelor în circa 18% dintre cazuri. ,,Scăderea în greutate cu 1%, scade valoarea transaminazelor cu 8%”, afirmă Dr. Carmen Manciuc, medic gastroenterolog.
