Cartierul Mărăşti este situat în partea de nord-est a oraşului. Denumirea provine de la piaţa situată aici, care se numeşte Mărăşti, după localitatea din Moldova, vestită datorită marilor bătălii din Primul Război Mondial.

Deşi o parte din această zonă a oraşului Cluj-Napoca a fost locuită încă din Evul Mediu, Cartierul Mărăşti, aşa cum în cunoaştem în prezent, datează abia din anii 1970.

„Oraşul de Jos” al Clujului Medieval

Potrivit istoricului clujean Lukács József, teritoriul pe care s-a format cartierul Mărăşti este locuit încă din Evul Mediu. În secolele trecute această parte a oraşului era cunoscută sub denumirea de „Oraşul de Jos”, fiind situat lângă Someşul Mic, în aval de centrul oraşului Cluj.

„Poate singurul indiciu care arată această veche denumire este inscripţia de pe casei parohiale a Bisericii reformate cu două turnuri, de vizavi de Regionala CFR, unde apare scris, în mai multe limbi, următorul text: «Oficiul parohial reformat al Oraşului de Jos»”, afirmă istoricul Lukács József.

Aşezarea huştezenilor

Zona cunoscută drept „Oraşul de Jos” includea şi localitatea medievală Sf. Petru. Aceasta avea ca punct central biserica ridicată în secolul al XV-lea. Pe rămăşiţele acestui locaş de cult a fost construită, la mijlocul secolului al XIX-lea, biserica romano-catolică Sf. Petru. Ridicată în stil neogotic, ea este una dintre cele mai frumoase clădiri din această parte a oraşului. În faţa bisericii se poate vedea un impozant portal baroc, iar în parcul din spatele bisericii se află un alt monument baroc, statuia Fecioarei Maria.

Conform istoricului clujean Lukács József în „Oraşul de Jos” locuiau cei mai mulţi huştezeni, o populaţie orăşenească care se ocupa cu agricultura. Aceştia deserveau oraşul, prin aprovizionarea lui cu alimente.

„Huştezenii erau locuitorii Oraşului de Jos, o populaţie orăşenească formată din etnici maghiari şi reformaţi, care s-au ocupat de agricultură. Era «cartierul» lor. Huştezenii sunt descendenţii populaţiei orăşeneşti a Clujului care au păstrat aproape până în zilele noastre unele tradiţii moştenite de la confreriile medievale. Se pare că s-au format ca populaţie cu identitate proprie din vechi locuitori ai oraşului care s-au amestecat cu familiile unor oşteni proveniţi din comitatele Bihor, Hajdu (din Ungaria), mai exact din zona oraşelor Oradea şi Debreţin, stabiliţi aici în secolul al XVII-lea de principii Ştefan Bocskay şi Gabriel Bethlen. Descendenţii hoştezenilor există în Cluj şi în zilele noaste păstrând conştiinţa identitară şi unele vechi tradiţii” spune istoricul Lukács József.

Cartierul Mărăşti a apărut în anii ’70

Cartierul Mărăşti, aşa cum este cunoscut el în prezent, s-a format în anii 1970 – 1980, când aici au fost ridicate numeroase blocuri de locuințe. Cartierul s-a format la Nord şi Est de intersecția numită Mărăşti, de-a lungul străzilor Aurel Vlaicu şi Fabricii.

Înainte de anii 1970, pe locul cartierului de blocuri era un cartier format din case familiale şi mari grădini de legume.

Printre cele mai cunoscute firme, respectiv obiective culturale de aici putem aminti Intreprinderea de cosmetice „Farmec”, blocul Spray (denumire lui provenind de la forma lui cilindrică respectiv datorită faptului că a fost construit pentru angajaţii intreprinderii „Farmec”), Centrul artistic „Fabrica de Pensule”, Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” și Expo Transilvania.

De asemenea, în ultimi ani cartierul s-a dezvoltat şi din punct de vedere economic, aici construindu-se mai multe centre de afaceri precum: Olimpia Business Center, The Office Cluj sau Cluj Business Center. În plus, în cartier există şi câteva magazine ce aparţin unor branduri internaţionale cum ar fi: Plus, Profi, Kaufland şi Merlin Leroy.