Caz incredibil de violență, în gara Aghireș-Fabrici, duminică 6 septembrie, asupra unui bărbat în vârstă de 47 de ani din Cluj-Napoca, din partea conductorilor trenului de pe traseul Cluj-Napoca – Oradea.
Pentru că primise o propunere de serviciu la Oradea, omul urcase în tren fără bilet și-și asumase plata ulterioară a amenzii, însă acest lucru i-a înfuriat peste măsură pe conductori: deși călătorul se legitimase cu pașaportul, aceștia l-au dat jos de pe tren și l-au rupt în bătaie, în stație, după care au urcat în tren și și-au continuat călătoria. Un polițist, impresionat și indignat de cele întâmplate, a preluat victima, a dus-o la spital , iar a doua zi și la I.M.L. Cluj!
Iustin Cercel Ludovic este un clujean, de profesie lucrător sezonier în construcții. Luni, 7 septembrie, acesta a fost adus la I.M.L. Cluj de un polițist, impresionat de drama lui. Inițial, nu am fost interesat de caz, văzând polițistul alături de el, crezând inițial că povestea sa e una banală, de recoltare de probe biologice la un conducător auto aflat sub influența alcoolului. Însă, ceva mai târziu, după plecarea omului legii, am remarcat fața “șifonată” a bărbatului, semn că încasase niscaiva lovituri. Așa că l-am întrebat ce-a pățit… Iar acesta, fără să șovăie , mi-a relatat tulburătoarea sa întâmplare.
Începe Ludovic Cercel: “Duminică, am primit un telefon de la un angajator din Oradea, care-mi oferea un serviciu. Necazul era că nu dispuneam de niciun ban, așa că în jurul orei 14.00, am hotărât să urc în tren și apoi să plătesc amenda ce mi se va aplica de către conductor. Însă, se vede, calculul meu a fost greșit! ” Povestește în continuare că, după circa cincisprezece minute de la urcarea sa în tren, a apărut conductorul care i-a cerut tichetul de călătorie.
“I-am spus că nu am. Apoi, la cererea lui să-i prezint un act, i-am oferit pașaportul, neavând la mine cartea de identitate. Am fost somat ca la proxima stație să cobor din tren, însă l-am implorat să mă lase să-mi continui călătoria, fiindcă trebuie să ajung cu orice preț la angajare. Dar el, nu și nu – și a început să mă bruscheze și să mă lovească, iar după vreo două minute a apărut și colegul lui. Apoi, ambii m-au dat jos din tren, în gara Aghireșu-Fabrici, unde a început coșmarul: m-au bătut, teribil, chiar în fața localnicilor aflați acolo, în ciuda strigătelor și rugăminților acestora să mă lase în pace – sau să mă dea pe mâna poliției. Culmea, nici amendă nu mi-au dat și nici n-au anunțat poliția, s-au mulțumit să mă rupă în bătaie și să mă lase acolo, plin de sânge” – relatează el, cu aceeași stupefacție întipărită pe figură.
Clujeanul arată mai departe că a apelat la localnici să sune la numărul de urgență 112, asta pentru că telefonul său era descărcat! Iar după câteva minute, la fața locului și-a făcut apariția un echipaj de poliție și o ambulanță, care l-a transportat la Spitalul Orășenesc Huedin. Explică acesta, luminându-se pentru o clipă: “Îi datorez mult domnului polițist Emanuel, agentul Poliției TF din gara Aghireș, care – indignat de purtarea conductorilor și, mai ales, din milă, când a văzut în ce hal eram – a venit cu mine și azi la I.M.L.. Asta, după ce ieri m-a însoțit la spital, apoi, după ce mi-a fost acordat primul ajutor m-a adus înapoi la post și a avut răbdare cu mine să depun și plângere. Tot atunci, slavă Domnului, mi-a dat de mâncare și, pentru că se făcuse târziu, m-a transportat și acasă, la Cluj, în miez de noapte. În orice caz, fără inimă au fost cei doi conductori, care m-au bătut serios de tot, cu picioare în spate și coaste – după ce m-au culcat la pământ! Credeți-mă, nici acum nu înțeleg de ce au fost atât de răi cu mine, oare chiar a dispărut omenia de pe acest pământ?”
Se uită la mine cu ochi întrebători, ca și cum ar fi așteptat un răspuns esențial pentru el… În secunda următoare, bărbatul este poftit în cabinetul de consultații. Se întoarce, după câteva minute, în mână cu un certificat în care medicii i-au recomandat circa o săptămână de îngrijiri… Apoi, înainte de a părăsi sediul I.M.L.Cluj, concluzionează: “Acum sunt și bătut și fără serviciul pe care mi-l doream atâta! Ce îmi mai doresc eu acuma este doar să mi se facă dreptate, fiindcă este inuman ce am pățit – și un asemenea lucru nu poate rămâne fără urmări”…
Sorin Grecu
