Medicul infecționist în cadrul Institutului „Matei Balș”, Dr. Adrian Marinescu, atrage atenția asupra numărului mic de locuri în spitalele din orașele mari din România, în contextul pandemiei de coronavirus.
Expertul a făcut aceste declarații în cadrul webinarului organizat de publicația online Gândul, alături de Asociația Medici pentru România și de partenerul lor, Sanador.
„Primul caz (de coronavirus în România n.r.) a fost tratat la Institutul „Matei Balș”. Experiența acestor luni de pandemie a venit si cu lucruri bune, cu medicamente, chiar dacă nu miraculoase, dar au exista variante de tratament, la început totuși lucrurile nu erau clare.
Ce s-ar fi putut face mai bine e să se ia în calcul că în zonele roșii, cum e Capitala, e clar că un număr mic de spitale nu poate face față. În viitorul apropiat, vom merge tot cu un număr mare de cazuri. Sunt mulți pacienți, orașele mari au nevoie de mai multe locuri de Terapie Intensivă și non-terapie. Spitalele care pot merge pe un dublu circuit, să o facă, în așa fel încât să trateze și pacienți cu SARS-CoV-2”, spune medicul Adrian Marinescu.
„Noi facem în fiecare zi locuri pe secțiile normale. În secțiile de ATI, e mai greu pentru că pacienții au perioade lungi de spitalizare. Oricum numărul de locuri de terapie intensivă este mic pentru că personalul nu este suficient încât să extindem secția de Terapie Intensivă.
În cele mai multe dintre momente, ducem lipsă clară de locuri în spital. De fiecare dată, în a doua parte a zilei, oamenii rămân în camera de gardă. Din păcate, nu există locuri pentru ei, fie găsim o modalitate să-i transferăm, ori așteaptă să li se facă loc. Mă refer la pacienții care nu sunt cu forme critice”, completează specialistul.
„În general, tinerii, fie nu au deloc o simptomatologie, fie au forme ușoare, o simptomatologie care seamănă cu o gripă sau o viroză. Nimeni nu are garanția că va face însă o formă ușoară, există și excepții.
Aș trage un semnal de alarmă. În infecția cu SARS-CoV-2 este o caracteristică, ceva care este înșelător. Pacientul nu are lipsă de aer, nu își dă seama că nu are suficient oxigen, iar parametrii obținuți prin pulsoximetru arată exact contrariul și acesta ajunge târziu la spital și intervenția este mult mai complicată”, precizează expertul.
