Şcoala Populară de Arte ,,Tudor Jarda” Cluj-Napoca, instituţie de cultură aflată în subordinea Consiliului Judeţean Cluj, a organizat în perioada 8 – 12 iulie 2019, în staţiunea Muntele Băişorii, Tabăra muzicală de vară, ediţia I, având ca temă un gen care se bucură de o mare popularitate, muzica de petrecere.
Spectacolul din seara zilei de joi 11 iulie, din ajunul închiderii acesteia, a avut loc în sala de conferinţe a hotelului ,,Alpin”, locul unde cursanţii Şcolii de Arte Cluj au şi exersat, din greu, repertoriul stabilit de coordonatori, timp de patru zile.
,,Am început taberele muzicale, de mai multe genuri, în anul 2012 – şi ne aflăm, practic, la cea de-a paisprezecea ediţie a unei astfel de activităţi. Şi, ţinând cont de faptul că anul 2019 a fost desemnat drept ,,Anul tradiţiilor populare la Şcoala de Arte Cluj-Napoca”, tema acestei tabere este muzica de petrecere, mai precis, muzica pe care interpreţii vocali şi instrumentali o abordează în cadrul unor evenimente, cum ar fi: nunţi, botezuri, etc.
Cei care absolvă cursurile noastre de canto sau instrumente muzicale obţin o diplomă, care atestă calitatea lor de cunoscători ai domeniului pe care l-au ales: muzică populară, uşoară sau clasică.
În contextul organizării taberei amintite regăsim şi această formă de exprimare artistică, muzica de petrecere, care completează dezvoltarea celor implicaţi în curs, făcându-i capabili să performeze în cadrul evenimentelor la care vor participa mai târziu, ca artişti, după absolvire”, a declarat, referitor la această nouă acţiune a Şcolii de Arte Cluj, directorul adjunct al instituţiei dl. Marius Moldovan.
În ceea ce priveşte modul efectiv de lucru al organizatorilor taberei, acesta s-a desfăşurat astfel: în prima sa parte au fost create două ateliere distincte – unul în domeniul instrumental şi altul în cel al cântului vocal, iar în cea de-a doua parte s-a produs îmbinarea şi conlucrarea celor două ateliere. Totul, pentru a crea, la final, momentele artistice mult dorite, în cadrul spectacolului de evaluare a muncii cursanţilor, ce urma să se desfăşoare în seara de joi, 11 iulie.
Înainte de începutul reprezentaţiei – la care au asistat şi numeroşi localnici – profesorul Mihai Ghircoiaş, unul dintre cei care au asigurat acompaniamentul cursanţilor pe parcursul taberei muzicale, a declarat următoarele: ,,A fost o pregătire intensă şi pasionată pentru un repertoriu de petrecere, potrivit unei bune audiţii. Acesta a fost gândit din prima zi a taberei, pot zice că pentru fiecare voce în parte. Suflătorii de la clasa d-lui expert Petrică Pleşca au intervenit admirabil la fiecare melodie cântată. Practic, pe parcursul taberei, au fost câte trei repetiţii pe zi, iar doamna expert Ana Strîmturean a reuşit admirabil să ne ofere scurte potpuriuri din felurite melodii populare de petrecere, astfel că prima ediţie a acestui gen mai special de tabără a fost, în opinia mea, o reuşită deplină – care se cere continuată”.
La rândul său, d-na expert Ana Strîmturean a mărturisit, printre altele: ,,În cele patru zile de muncă eficientă din tabără au participat opt solişti vocali şi opt instrumentişti, cursanţi ai şcolii, cei mai mulţi fiind pentru prima dată într-o asemenea tabără. Şi aceasta mi-a părut cu adevărat folositoare pentru că unii au considerat că nu lucrează un an întreg din punctul de vedere al repertoriului cât asimilează pe parcursul celor câteva zile, perioada în care au exersat la Muntele Băişorii. Şi-n plus, vorbind de tematica abordată aici, dacă unii dintre ei dacă nu reuşesc în muzica tradiţională se îndreaptă, aşa cum e şi firesc, spre cea de petrecere. Cert este, însă, un lucru: tot mai mulţi tineri vin în ultima perioadă spre Şcoala de Arte Cluj pentru a porni pe drumul artei”.
Curând, spectacolul, prin desfăşurarea sa – al cărui amfitrion a fost prof. Mihai Ghircoiaş – a confirmat forţa interpretativă a soliştilor vocali pregătiţi de d-na Ana Strîmturean şi a instrumentiştilor coordonaţi de dl. Petrică Pleşca. Totodată, orchestra din care a făcut parte dl. Marius Moldovan, directorul adjunct al instituţiei şi Florin Moldovan a fost cea care a acompaniat, cu mult profesionalism, piesele prezentate de către cursanţi. Astfel, cei care au evoluat pe scenă sunt: Domokos Eduard, Vlad Ilea, Nicola Bogdan, Andrei Pașcalău, Nicolae Pop Boncea, Bogdan Stan, Raul Stancalău, Darius Tomoş, Ioana Bucur, Fabiana Maria Cîmpean, Iulia Cirebea, Andreea Raluca Coc, Bogdan Găbudean, Lidia Moholea, Ovidiu Stan şi Rafila Gabriela Varga Sava. Iar managerul Şcolii de Arte, dl. Vasile Corpodean a afirmat, în discursul său de final de tabără: ,,Vă mulţumesc, celor prezenţi în sală, pentru că v-aţi deplasat aici ca să-i vedeţi pe cursanţii noştri şi nici n-o să vă vină să credeţi când, peste ani, veţi constata ce evoluţie au înregistrat aceştia”.
În ton cu şeful instituţiei organizatoare, câţiva spectatori din rândul publicului au confirmat şi ei buna evoluţie a tinerilor solişti vocali şi instrumentişti. De pildă, mama unui cursant, Niculina Boncea, a mărturisit, la rândul său, impresionată: ,,Băiatul meu, Nicolae este cursant la clasa de saxofon, iar bunicul lui – respectiv tatăl meu – a cântat şi el la acest instrument. Feciorul meu, pe când avea doar doi ani i-a furat, efectiv, cutia cu instrumentul muzical ca să-l ducă acasă, spunând că vrea să devină saxofonist. La patru ani l-am înscris la cursul de pian, însă acest instrument nu i-a plăcut şi de la opt ani a făcut clarinet. Până la urmă a realizat că tot saxofonul îi este mai drag, aşa că a avut loc întâlnirea cu dl. expert Petrică Pleşca, sub a cărui îndrumare sper că pasiunea lui va fi fructificată“.
De asemenea, dl. Iacob Câmpean – ,,Biţă”, salvamontist în zona Muntelui Băişorii afirmă, încântat de spectacolul de care a avut parte: ,,Sunt de serviciu acuma iar familia Domokos are nepotul, pe Eduard, la Şcoala de Arte din Cluj-Napoca. Acesta este unul dintre cei pe care eu i-am învăţat să schieze, de mic copil, şi totodată e şi un mare iubitor – atât al muntelui, cât şi al saxofonului. Cât despre seara de astăzi, mi s-a părut formidabilă pentru că toţi cei care s-au ocupat de spectacol sunt oameni cu adevărat deosebiţi şi sufletişti.” Iar tânărul Edi a declarat: ,,Patru ani am tot cântat la orgă şi cu vocea – şi nu-mi plăcea prea mult acest lucru. Apoi am găsit un clarinet vechi de la bunicul şi suflând în el am văzut că am ureche muzicală. Iar, până la urmă, tata mi-a cumpărat saxofon şi am ajuns în clasa de instrumente de suflat de la Şcoala de Arte. Vreau să ajung un om mare şi realizat – în special prin dobândirea măiestriei la acest instrument”.
Un alt tânăr, Ovidiu Stan – care a impresionat sala prin vocea lui – a mărturisit, emoţionat şi el, la culme: ,,Eu am început cu vioara, am învăţat şapte ani acest instrument, dar între timp mi-am descoperit vocea şi actualmente am ajuns la credinţa că ea, pe lângă faptul că este o completare a viorii, e şi o cale de a comunica şi a mă înţelege cu oamenii.”
La rândul său, cursantul Bogdan Găbudean a nuanţat afirmaţia interlocutorului precedent: ,,Oricum, Şcoala de Arte este un loc unde tot timpul ai ceva nou de învăţat şi unde ştiu că ascultând sfatul dascălilor mei voi ajunge să stăpânesc arta cântului”. De asemenea, noul armonist al Şcolii de Arte, Florin Moldovan, a ţinut să sublinieze bucuria de a face parte dintr-un asemenea colectiv de elită: ,,Sunt aici din 9 mai 2019 vreau să fac muzică pentru că îmi face plăcere să fiu un component al echipei – şi simt că la Şcoala de Arte se poate face meserie. E un lucru cu totul special pentru mine, chiar dacă implică foarte multă muncă”!
Iar fraza rostită la finalul spectacolului, de către dl. profesor Mihai Ghircoiaş, omul cu cea mai mare vechime din Şcoala de Arte, reflectă marele progres înregistrat de către instituţie în ultimii ani: ,,O asemenea tabără reprezenta, din 1956 până în 2012, o adevărată utopie, ceva de neconceput! Şi iată-ne astăzi ajunşi la cea de-a paisprezecea ediţie, fiind limpede că aceşti tineri talentaţi vor ajunge peste doi-trei ani pe scenă, împreună cu visul lor, concret, acela de a ajunge artişti consacraţi”!
