Un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne a fost fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, după ce, în perioada decembrie 2019-august 2020, pe raza judeţului Cluj alături de alte şase persoane, ar fi urmărit mai mulți oameni de afaceri prin dispozitive GPS şi microfoane instalate în maşinile sau birourile acestora, în scopul obţinerii unor eventuale date şi informaţii compromiţătoare în baza cărora să le poată percepe ulterior diverse sume de bani.
Potrivit unui comunicat al DIICOT, procurorii din Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a şapte inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, şantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, violarea sediului profesional, în formă continuată, violarea vieţii private, acces ilegal la un sistem informatic, tentativă la transfer neautorizat de date informatice, folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, divulgarea informaţiilor secrete de stat.
Persoanele cu antecedente penale, vizate
Astfel, procurorii au reţinut în rechizitoriu că, în perioada decembrie 2019-august 2020, pe raza judeţului Cluj, a acţionat un grup infracţional organizat, format din şase persoane, coordonat de către un fost lucrător în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a desfăşurat activităţi de identificare a unor oameni de afaceri pe care i-a supravegheat, utilizând inclusiv mijloace tehnice neautorizate – dispozitive GPS şi dispozitive de interceptare şi înregistrare a convorbirilor purtate în mediul ambiental şi, sub diferite pretexte, le-a solicitat remiterea unor sume importante de bani.
Într-o primă etapă, arată DIICOT, membrii grupului ar fi identificat persoane care puteau fi pretabile sau bănuite de implicarea în activităţi infracţionale din sfera traficului internaţional de droguri.
„Posibilele suspiciuni ale membrilor grupării au fost generate în două modalităţi: fie persoana vizată avea antecedente penale în acest sens, fie în urma verificărilor efectuate de către membrii grupării au rezultat informaţii conform cărora anumite persoane fizice sau juridice au obţinut venituri mari într-o perioadă scurtă de timp, deşi obiectul lor de activitate nu era generator de astfel de profituri”, se explică în comunicat.
Liderul grupului a finanțat cumpărarea dispozitivelor GPS
Conform anchetatorilor, liderul grupării era cel care identifica potenţiali oameni de afaceri, iar ulterior îi coordona pe ceilalţi membri să monteze pe autovehiculele acestora dispozitive de urmărire de tip baliză/dispozitive GPS, unele dintre acestea având şi funcţia de microfon prin care se puteau asculta şi înregistra discuţiile purtate.
„Având în vedere experienţa profesională dobândită în perioada în care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul structurilor operative ale MAI, liderul grupului i-a instruit periodic pe ceilalţi inculpaţi, în vederea adoptării, în mod constant, a unor măsuri de contracarare a unor eventuale acţiuni derulate de organele de urmărire penală şi care să îi vizeze”, indică procurorii.
Ca urmare, mai arată DIICOT, membrii grupării ar fi comunicat în permanenţă în timpul activităţilor de supraveghere, transmiţându-şi eventuale autoturisme „suspecte” care se interpuneau între autovehiculele lor şi cele conduse de persoanele urmărite. De asemenea, ei verificau autovehiculele pe care le foloseau, pentru a identifica eventuale mijloace tehnice de monitorizare.
„Liderul grupului a coordonat activitatea infracţională în ceea ce priveşte comiterea infracţiunilor de violarea sediului profesional şi violarea vieţii private, precum şi pe cea de acces la un sistem informatic şi transfer de date informatice, instigându-i pe doi dintre inculpaţi să pătrundă în sediile private ale societăţilor comerciale în care îşi desfăşurau activitatea persoanele vătămate, pentru a monta dispozitive de înregistrare şi de a accesa sisteme informatice de pe care să transfere date informatice”, se mai notează în rechizitoriu.
Tot liderul grupului ar fi finanţat activităţile infracţionale prin cumpărarea dispozitivelor de înregistrare şi dispozitivele de localizare GPS.
„Ulterior, activităţile infracţionale s-au desfăşurat cu intermitenţă, în contextul instituirii pe teritoriul României a stării de urgenţă, însă rezoluţia infracţională a rămas constantă, până la intervenţia organelor judiciare, din data de 15 august 2020, când doi dintre inculpaţi au fost prinşi în flagrant în timp ce se aflau în sediul unei societăţi comerciale de pe raza judeţului Cluj, cu scopul de a sustrage suma de 200.000 de euro şi pentru a monta un nou dispozitiv de înregistrare, tip microfon, într-o autoutilitară utilizată de către persoana vătămată”, precizează DIICOT. Dosarul a fost înaintat spre competentă soluţionare Tribunalului Bucureşti.
