Dacă aveai mustrări de cunoştinţă din cauza unor obiceiuri alimentare proaste sau a pauzelor dese în timpul programului, cercetătorii vin cu veşti bune şi oferă explicaţii care surprind partea plină a paharului.
Publicaţia americană „iVillage“ a trecut în revistă câteva dintre beneficiile unor comportamente mai puţin indicate.
Neastâmpăr
Foiala, agitaţia, legănatul picioarelor, răsucirea firelor de păr…aceste mişcări musculare mici acţionează ca un exerciţiu, arzând hormonii de stres dăunători, susţine cardiologul Stephen Sinatra. Un studiu american sugerează că persoanele agitate cresc rata de ardere a grăsimilor cu aproximativ 40%. Motivul constă în mişcările continue ale corpului, care stimulează creierul să elibereze hormoni ce sporesc capacitatea de a arde grăsimile şi de a elibera energie.
Bârfitul
Petrecerea a aproximativ 20 de minute bârfind cu un prieten ajută aproximativ 96% din oameni să elimine stresul, tensiunea şi anxietatea timp de aproape patru ore, susţin cercetătorii de la Universitatea Brown din Rhode Island. Femeile care răspândesc bârfe pozitive îşi pot atenua depresia cu aproape 72% în doar trei luni. „Să vorbeşti de bine pe ceilalţi stimulează instinctele naturale de relaţionare ale femeilor, ceea ce creşte producerea de hormoni antidepresivi“, explică Scott Haltzman, autorul cărţii „Secretele unei familii fericite“.
Pauzele scurte
Aproximativ 75% din femei amână lucrurile importante, obicei ce pare a fi benefic pentru sănătate, după cum au constatat cercetătorii germani. Ei sugerează că pauzele în care îţi verifici contul de Facebook sau citeşti mailuri haioase stimulează producţia de compuşi ce resping durerea în aproximativ opt minute. Autorii studiului susţin că dacă întrerupi sarcinile plictisitoare cu mai multe pauze scurte (în locul unei singure pauze mai lungi), efectul analgezic poate dura întreaga zi.
Nu faci curăţenie după cină
Nu trebuie să te simţi vinovat că nu e totul curat lună. Dezinfectarea regulată a bucătăriei cu soluţii antibacteriene poate creşte riscul de expunere la bacterii periculoase şi destul de rezistente, susţin cercetătorii de la Universitatea din Michigan. În timp ce aceste spray-uri ucid câţiva germeni, ele sunt inutile împotriva celor cu adevărat periculoşi, care se dezvoltă cu rapiditate după ce bacteriile mai slabe sunt înlăturate. Pentru a ţine totul curat şi în siguranţă, şterge podeaua cu detergent şi apă caldă după ce găteşti şi o dată pe săptămână cu soluţie de înălbire, ce distruge chiar şi cei mai rezistenţi microbi în mai puţin de 60 de secunde, susţin cercetătorii de la Universitatea americană Tufts.
Uiţi de crema pentru protecţie solară
Folosirea constantă a cremelor pentru protecţie solară poate creşte riscul cancerului de piele, au dezvăluit recent cercetătorii de la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Missouri. Motivul este dat tocmai de ingredientele acestor creme, care se schimbă chimic atunci când intră în contact cu razele UV. „În plus, cremele pentru protecţie solară împiedică producerea de vitamina D, un nutrient care opreşte, de fapt, transformarea celulelor pielii în unele canceroase. Dacă te expui la soare mai puţin de 15 minute pe zi, poţi omite folosirea loţiunii de protecţie“, susţine doctorul Holick.
Mesajele
Menţinerea unei legături constante cu prietenii prin intermediul sms-urilor ne ajută să micşorăm riscul de a ne simţi copleşiţi şi deprimaţi. Legăturile sociale puternice şi feedback-ul regulat de la prietenii cresc producţia de serotonină şi dopamină, hormoni antidepresivi.
Cafea în loc de apă
Apa curăţă, iar cafeaua este nocivă, nu-i aşa? Ei bine, potrivit studiilor americane, cofeina ajută la transferul zahărului din sânge în muşchi şi în celulele creierului, reducând riscul diabetului cu 50%. Cât despre zvonurile conform cărora cafeaua deshidratează, cercetătorii de la Universitatea din Nebraska susţin că o persoană absoarbe la fel de multă apă din cafea, cum ar face-o dacă ar bea apă chioară.
Petrecerile prelungite
Distracţia cu prietenii poate reduce la jumătate riscul insomniei, potrivit unei echipe de cercetători japonezi. „Anxietatea este una dintre cauzele principale ale insomniei, iar cei care alocă timp socializării şi unei porţii bune de râs prezintă un risc redus de a fi cuprinşi de acest fenomen“, explică Bruce Rabin, profesor de patologie la Universitatea din Pittsburgh.
Consumul de gălbenuş
Dacă ai auzit despre studiul canadian care avertiza că ouăle consumate sunt aproape la fel de dăunătoare pentru inimă precum fumatul, alte studii americane susţin că acela a fost eronat. În primul rând, subiecţilor li s-a cerut să-şi amintească numărul de ouă consumate de-a lungul vieţii, până în momentul studiului. În al doilea rând, cercetătorii au ignorat factori importanţi, cum ar fi exerciţiile fizice şi aportul de zahăr. Mai mult, există studii americane care nu au găsit nicio legătură între consumul de ouă şi bolile de inimă, iar gălbenuşurile conţin antioxidanţi care opresc dezvoltarea cataractei.
Lactate cu conţinut ridicat de grăsime
Pentru cei cărora nu le place laptele şi brânza degresată, cercetătorii de la Harvard au descoperit un acid gras natural în produsele lactate, care ajută muşchii să ardă zahărul din sânge. Studiul lor a arătat că cel mai ridicat nivel al acestui acid gras în sânge reduce cu 60% riscul de a face diabet.
