Este bine cunoscut faptul că municipiul Cluj-Napoca este un oraș scump, mai ales când vine vorba de chirii. Proprietarii de apartamente au început în ultimii ani să ceară prețuri exorbitante, iar comuna Florești, care este considerată „dormitorul” Clujului, nu este departe.
Activiștii din cadrul organizației „Căși sociale acum” au transmis un mesaj clar candidaților pentru funcția de primar a municipiului Cluj-Napoca: „Este nevoie de schimbarea politicii locative”, ajutând astfel persoanele care au nevoie de locuințe sociale.
Aceștia cer tuturor candidaților care, odată ajunși în funcția de primar, să fie atenți la problematica politicii locative, să aibă grijă să existe în oraș locuințe adecvate la prețuri accesibile. Activiștii vor o guvernare locală „care schimbă radical politica și politicile de locuire în orașul Cluj înspre interesele de bază ale locuitorilor”.
„Politica locuirii din ultimele decenii a creat o criză a locuirii în Cluj-Napoca, care se manifestă prin: cheltuirea a peste 30-50% din venituri pe locuire, chirii exorbitante, îndatorare pe viață prin creditele imobiliar-bancare, locuire în condiții inadecvate, evacuare forțată (fără alternativă locativă), supraaglomerarea în locuințe, rămânerea fără adăpost, dezvoltarea necontrolată a speculațiilor imobiliare ce cresc în permanență prețurile, locuirea în periferiile sub-dezvoltate ale orașului. Criza locuirii este înrădăcinată și în lipsa locuințelor sociale publice. Cele din urmă pot contribui la soluționarea crizei locurii prin faptul că sunt locuințe adecvate și accesibile ca preț. Ele sunt parte dintr-o dezvoltare urbană ce răspunde intereselor celor mulți. Realizarea unui fond adecvat de locuințe sociale este o investiție publică ce îmbunătățește un serviciu public esențial. Existența sa este factor indirect al controlului chiriilor private. Fondul locativ public este parte din infrastructura urbană care asigură o bună calitate a vieții, dar și costuri reduse ale acesteia. Mai departe, creșterea acestui fond de locuințe implică și susținerea industriei construcțiilor, un sector creator de locuri de muncă, dar și de spații unde se reproduce forța de muncă de care economia are nevoie în toate domeniile sale. Nu în ultimul rând, este nevoie de acest lucru pentru că exemplele de calitate ridicată a vieții din marile orașe europene se bazează tocmai pe fonduri consistente de locuințe sociale”, au transmis reprezentanții asociației Căși Sociale Acum printr-un comunicat de presă.
Aceștia au propus creșterea fondului pentru locuințe sociale și au venit și cu o soluție despre cum se poate face acest lucru.
„Cluj-Napoca nu are impedimente financiare. Raportat la bugetul aprobat pentru anul curent, 1.688.301.000 RON (peste 341 milioane de euro), costul celor 341 de locuințe sociale făcute între 2008-2014 prin construcții noi și renovări de clădiri vechi (62.290.882 RON sau 12.977.267 Euro), reprezintă doar un procent de 3.8% din această sumă. Există multe proceduri prin care se pot obține locuințe sociale. De asemenea, există posibilitatea atragerii de fonduri din bugetul central, precum și din diverse programe ale fondurilor europene pentru realizare de locuințe sociale”, se arată în comunicat.
Activiștii cer administrație publică care nu mai repetă greșeala din perioada 2015-2019 de a nu realizat nicio locuință socială și adoptarea și implementarea fermă prin planuri multianuale a unei Strategie de locuire pentru perioada 2020-2030 a municipiului care:
∎ definește locuirea publică și creșterea fondului de locuințe sociale cel puțin la fel de importantă ca dezvoltarea fondului locativ privat;
∎ crește fondul de locuințe sociale publice;
∎ în primii doi ani produce 400 de locuințe sociale;
∎ în continuarea perioadei, anual realizează 400 de locuințe sociale, ceea ce ar însemna circa 10% din totalul de locuințe finalizate anual în orașul Cluj în ultimii doi ani;
∎ își propune să apropie livrarea locuințelor sociale de nevoia reală din oraș (sau la un procent de 20-25% de locuințe sociale publice din fondul locativ local total);
∎ încetează practica transformării atribuirii de locuințe sociale într-o competiție între diverse categorii sociale;
∎ prevede măsuri ferme pentru prevenirea evacuărilor ce lasă persoanele evacuate fără locuințe alternative adecvate;
∎ identifică soluții pentru plafonarea și reglementarea chiriilor private.
