Biserica Calvaria este una dintre cele mai vechi cladiri ale Clujului, a carui data de nastere se banuieste a fi undeva in a doua jumatate a secolului al XI-lea. Lacasul e un simbol al celui mai mare cartier al orasului. A fost o manastire benedictina despre care se zice ca ar fi fost intemeiata de primul rege al Ungariei.
Numele cartierului Manastur, cel mai mare al Clujului, vine de la biserica de acolo, Calvaria, care, in Evul Mediu, era manastire benedictina.
De la catolici la iezuiti si ortodocsi.
Biserica Calvaria a ajuns in secolul al XVI-lea biserica catolica, apoi iezuita. Prin 1923 a fost data in chirie, pentru 1 leu, de romano-catolici catre greco-catolici. Dupa Al Doilea Razboi Mondial, cand toate bunurile greco-catolicilor au fost confiscate, Calvaria a ajuns biserica ortodoxa pentru aproape jumatate de secol.
In 1994 a fost retrocedata romano-catolicilor, carora apartine si azi. Biserica are hramul Fecioarei Maria.
Nu se stie exact data infiintarii manastirii
Istoricii spun ca, dupa episcopia de la Alba Iulia, aceasta manastire a fost cea mai importanta institutie bisericeasca medievala din Transilvania, iar trecutul cartierului clujean fiind legat de trecutul manastirii. Numele cartierului Manastur are la origine termenul maghiar de monostor, care inseamna manastire. Sunt dovezi care atesta clar ca abatia benedictina exista in jurul anului 1.100.
Biserica este inconjurata de un val inalt de pamant, urma a fortificatiilor elipsoidale din Evul Mediu, cand intregul areal dispunea de santuri de aparare spre sud, est si vest, spre nord existand o panta naturala abrupta. Aceasta avea in posesie teritorii intinse, inclusiv satul romanesc Manastur”, explica istoricului Lukacs Jozsef, autorul cartii „Povestea orasului-comoara“.
Acesta sustine ca nu se stie exact data certa a intemeierii manastirii, insa, in 1342, cetatenii Clujului recunosteau, in cadrul unui proces cu abatele de Cluj-Manastur, ca manastirea e mai veche decat orasul lor.
Ctitorie a primului rege al Ungariei
„Se considera ca primul rege al Ungariei, Stefan cel Sfant, ar fi fondat abatia benedictina din Cluj”, afirma istoricul. O marturie in acest sens este prezenta pe peretele sud-estic al lacasului a unui leu de piatra, prezenta care intareste originea regala a ctitoriei.
Istoria dealului pe care se afla Calvaria e mai veche decat manastirea benedictina. Legenda lui Anonymus povesteste ca ducele Gelu s-ar fi adapostit in cetatea sa de langa raul Somes dupa ce a pierdut lupta de la Almas.
„Pana la invazia tatara din 1241, actualul cartier Manastur era, de fapt, Clujul insusi. Cetatea de la Cluj-Manastur, situata pe promontoriul denumit astazi Calvaria, existenta din secolul al X-lea, este atestata documentar sub denumirea de castrum Clus, iar manastirea benedictina ridicata in interiorul acesteia este atestata sub denumirea Conventus monasterii beate Marie de Clus (Conventul manastirii Sfanta Maria din Cluj)”, explica istoricul Tudor Salagean, directorul Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Cele doua „Clujuri”
Salagean subliniaza ca, in Evul Mediu, existau practic doua „Clujuri”. Era Cluj-Manastur – cetatea ridicata in jurul manastirii benedictine, in zona unde se afla azi dealul Calvaria si noua cetate Cluj, reconstruita dupa mijlocul secolului al XIII-lea in zona actualei Piete a Muzeului. Cetatea Cluj incepand sa fie cunoscuta sub denumirile Koloszvar sau Klausenburg („cetatea Cluj”, in limbile maghiara si germana). Vechea cetate a ramas in posesia manastirii benedictine, fiind denumita din acest motiv Monostor (Manastur), cuvant care inseamna „manastire”.
„Cele doua Clujuri, Cluj-Manastur si cetatea Cluj, s-au aflat, de-a lungul intregii epoci medievale, intr-o acerba rivalitate. Intr-un document din 1342, clujenii recunosteau ca Manasturul are o vechime mai mare decat orasul lor“, explica Salagean, potrivit turismistoric.ro
