Dr. Gabriela Niţescu, medic primar în secţia Toxicologie – ATI de la Spitalul Clinic de Copii Grigore Alexandrescu din Capitală, a declarat pentru news.ro că în ultima perioadă prezenţa copiilor care au luat supradoză de droguri este constantă în clinică, una dintre cele mai vechi de acest tip din Capitală, fiind o secţie unicat în structura de urgenţe pediatrice.

Este doar vârful icebergului, spune medicul, pentru că aici ajung doar cei cu supradoze, în timp ce numărul celor care consumă este cu mult mai mare. Pe primul loc în rândul substanţelor pe care le consumă copiii este cannabisul, la petreceri sau chiar la şcoală, în combinaţie cu alcool sau cu alte tipuri de droguri.

Dr. Niţescu: „Avem în jur de 20 de copii pe lună care vin cu supradoze”

„Noi am tras acest semnal de alarmă încă dinaintea anilor 2000, când cazurile cu care ne confruntam erau sporadice, însă începuseră să apară, şi este adevărat, când aveam mai puţine resurse să demonstrăm prezenţa substanţelor psihoactive şi a substanţelor de abuz în cazul intoxicaţiilor la copii. Din păcate, la momentul respectiv, semnalele noastre nu au avut prea mult ecou nici în rândul specialiştilor, nici în rândul publicului larg, şi încet încet s-au conturat şi s-au creat grupurile acestea de consumatori şi în rândul adolescenţilor şi al tinerilor din ţara noastră.

Este adevărat că noi ne confruntăm mai frecvent decât alţi colegi pediatri pentru că noi avem o secţie specializată de toxicologie clinică, care funcţionează de foarte multă vreme, are mai mult de 25 de ani.

Numărul lor a început să crească după anii 2000, a fost o perioadă în care, la prima decadă a anilor 2000, aveam supradoze din drogurile convenţionale, în special heroină şi cannabis. Ulterior a urmat perioada 2009 – 2010, când a fost un boom al supradozelor şi al consumului de substanţe psihoactive noi sau etnobotanice, cum au fost ele denumite iniţial. Până când s-a reglementat comercializarea acestora atât la noi în ţară cât şi pe plan european, iar în ultima perioadă prezenţa acestor copii cu supradoze a devenit constantă la noi în clinică, avem în jur de 20 de copii pe lună care vin cu supradoze”, a explicat Dr. Niţescu.

Copiii care ajung de urgenţă la spital cu supradoză, vârful icebergului. Cei care consumă în mare parte nu ajung să fie diagnosticaţi. Cannabisul este pe primul loc la consum, explică medicul, urmat de substanţe etnobotanice. Consumul are loc inclusiv la şcoală, spune medicul.  

„Este adevărat că situaţiile cu care ne confruntăm noi reprezintă doar o foarte mică parte, aşa cum spunem, vârful icebergului în ceea ce priveşte consumul, pentru că în spitalul nostru ajung copiii cu intoxicaţii, cu supradoze. Restul, tot ce înseamnă consum, numărul este mult mai mare, dar ei nu ajung întotdeauna la supradoză, deci nu ajung să fie diagnosticaţi.

Actualmente pe primul loc se află cannabisul, marijuana, pe care o consumă foarte frecvent la petreceri, chiar în viaţa de zi cu zi,la şcoală, unde se întâlnesc, deci cannabisul este pe primul loc şi supradozele cu cannabis, uneori combinate cu alcool, alteori combinate cu alte substanţe, apoi pe locurile următoare sunt aşa-zisele etnobotanice care astăzi se numesc substanţe psihoactive noi”, a declarat medicul.

Consumator de droguri la 12 ani

Vârsta de consum a scăzut foarte mult, iar copiii care se droghează provin atât din familii înstărite, cu posibilităţi financiare, cât şi din medii defavorizate.

„Vârsta de consum a coborât este cam 12 ani. Între 12 şi 18 ani, însă, cei mai mulţi sunt adolescenţi, 14-18 ani. Sunt atât din medii sociale foarte bune, cât şi din medii defavorizate, avem două extreme: sunt copii care provin din medii socio-economice foarte bune, copii din familii cu posibilităţi, aceştia vin, pe lângă cannabis, şi cu supradoze din alte substanţe care sunt mai scumpe, cum ar fi de exemplu extasy, LSD, am avut în ultimul timp, şi la celălalt pol sunt copiii din mediile defavorizate, din centre de plasament, copii din familii dezorganizate”, a precizat Dr. Niţescu.

De ce recurg copiii din medii bune la consumul de droguri. Internarea durează în funcţie de gravitatea intoxicaţiei. Întâlnirea cu psihologul de întâmpinare, foarte importantă. Acesta are rolul şi de a tria cazurile care au nevoie mai departe de consult psihiatric. Urgenţele în psihiatrie în cazul copiilor sunt puţine, spune medicul, însă există cazuri.

„Foarte mulţi dintre cei cu supradoze consumă la început din curiozitate, divertisment şi încet, încet unii dintre ei devin dependenţi.

Prima staţie în spital este unitatea de primiri urgenţe. Ei sunt preluaţi de colegii noştri de acolo, după aceea, încă de aici, ei sunt consultaţi de către medicii de la noi din secţie şi sunt preluaţi şi internaţi. Urmează internarea, care durează cel puţin 24 de ore, 48, 72, în funcţie de severitatea intoxicaţiei respective, timp în care sunt trataţi simptomatic, în situaţiile în care există antidot se administrează antidot, în această perioadă de spitalizare la noi în secţie, există, conform protocolului, întâlnirea cu psihologul de întâmpinare. Din momentul în care se poate discuta cu copilul, îl preia, discută, află care sunt problemele psihologice, dacă sunt probleme psihiatrice, practic psihologul triază cazurile care necesită mai departe consult psihiatric şi tratament psihiatric şi cazurile care necesită o urmărire numai psihologică.

Există teste care se aplică şi care pot să stabilească dacă este vorba despre un consumator cronic sau dacă este vorba despre un consumator ocazional, psihologul poate să identifice dacă există un sindrom depresiv sau dacă există alte probleme de natură psihologică sau psihiatrică la copilul respectiv. Psihologul discută întotdeauna cu cel puţin unul dintre părinţii copilului, tocmai ca în momentul în care pleacă de la noi să fie îndrumat mai departe.

Există o proporţie foarte mică care necesită transfer aşa-zis de urgenţă, urgenţele în psihiatrie sunt foarte puţine dar există cazuri care necesită transfer în spitalul de psihiatrie pentru tratamentul sindromului de dependenţă”, a spus Dr. Niţescu.

În ce condiţii ajung să consume droguri copiii

De cele mai multe ori, spune Dr. Niţescu, consumul porneşte de la curiozitate şi anturajul în care se regăseşte copilul respectiv. În paralel cu consumul de droguri, au crescut în ultimii ani şi tentativele reale de suicid în cazul copiilor, atrage atenţia Dr. Niţescu. 

„În general consumul de droguri nu apare secundar unor stări din acestea conflictuale, sau cu probleme, în marea majoritate a cazurilor porneşte de la anturaj, curiozitate, divertisment", spune dr. 

Copii cu tendinţe suicidare

"Noi internăm tot ce înseamnă intoxicaţie acută la copil, atât accidental cât şi voluntar. Există şi intoxicaţiile voluntare medicamentoase sau/şi cu alcool. Iar în cadrul acestor intoxicaţii voluntare, de asemenea tot cu ajutorul psihologului, noi identificăm care sunt pacienţii cu tentativă reală de suicid, pentru că nu orice intoxicaţie voluntară, de exemplu adolescentul s-a prezentat la noi pentru că a luat 20 de tablete de ştiu eu ce medicament. Din toţi aceşti copii cu intoxicaţii voluntare, numai o parte reprezintă tentative reale de suicid. Restul sunt demonstrative.

Ce am observat în ultimii ani, că a crescut incidenţa tentativelor reale de suicid, de asemenea a crescut numărul copiilor cu sindroame depresive sau cu tulburări de comportament care se află în tratament psihiatric şi care ajung la noi cu intoxicaţii voluntare cu medicamentele cu care sunt în tratament. A crescut acest număr şi practic aceasta a fost caracteristica în pandemie. În pandemie, în prima parte, numărul intoxicaţiilor general a scăzut uşor, după aceea au început să apară primele efecte, respectiv decompensarea unor boli psihice care erau preexistente în tratament şi în care pacienţii au recurs la intoxicaţii voluntare cu medicaţia pe care o aveau, sau am mai observat tot în anii aceştia de pandemie apariţia unor cazuri de novo de copii care s-au dovedit a fi copii cu afecţiuni psihice care au necesitat ulterior tratament şi care practic aşa au şi fost depistaţi, venind cu intoxicaţii voluntare”, a detaliat Dr. Niţescu.

De ce apar tentativele de suicid. Diferenţa între tentativele reale şi cele demonstrative

„Dintre cei care nu sunt tentative reale de suicid, principala problemă e reprezentată de anumite conflicte în familie, conflicte care apar în urma anumitor restricţii care le sunt impuse: că nu au voie să iasă în oraş sau că nu au voie la anumite ore sau cu anumite persoane, sau că nu au voie să vorbească la telefon sau să folosească telefonul foarte mult în timpul nopţii sau pe diferite site-uri. Iar ceilalţi sunt copii care sunt deja cu sindrom depresiv sau cu altă afecţiune psihică , la care pur şi simplu în cadrul bolii lor apar diferite acutizări”, a explicat medicul.

Prevenţia, cel mai important pilon în lupta împotriva consumului de droguri. În prmul rând este extrem de important mediul familial, ca părinţii să fie atenţi la anumite semne sau comportamente în cazul copiilor. Când află că sunt consumatori de mai multă vreme, mulţi dintre părinţi sunt uimiţi, spune Dr. Niţescu. Măsurile educaţionale speciale în şcoli, rol esenţial în prevenţie.

„Cel mai important lucru pe care putem să-l facem noi toţi, familia, şcoala, mass media, anturajul, în general societatea, este prevenţia, acesta este cel mai important lucru, nu avem cum să stopăm nici comerţul cu aceste substanţe, nici ultilizarea, important este ca noi să gândim şi să ne unim oarecum forţele să prevenim această atitudine.

În primul rând în familie, pentru că de foarte multe ori în momentul în care noi semnalăm părinţilor că pacientul respectiv consumă de mai multă vreme, că este într-un anturaj în care se consumă, foarte mulţi dintre ei sunt foarte uimiţi. În primul rând familia ar trebui prevenită şi educată într-un fel să recunoască anumite comportamente care să le dea încă de la început de gândit, pe de o parte.

Pe de altă parte, şi nişte măsuri educaţionale speciale care ar trebui să înceapă în şcoli, încă din gimnaziu. Prin care într-un fel noi să venim să contracarăm toate informaţiile pe care ei şi le iau singuri la ora actuală din toate mijloacele acestea de comunicare. Ei sunt foarte bine informaţi, ei ştiu exact ce să consume, unde găsesc, pe lângă toate aceste lucruri bineînţeles că sunt şi informaţiile false, prin care li se spune că, dacă consumă cannabis de exemplu acesta nu dă dependenţă, dacă consumă psihoactive, etnobotanice, ele nu dau dependenţă, sunt lucruri false”, a declarat pentru News.ro Dr. Gabriela Niţescu, medic primar în Secţia Toxicologie – ATI de la Spitalul ”Grigore Alexandrescu” din Capitală, arată observatornews.ro