Cum au scăpat de pușcărie angajatele CEC Cluj care furau din banii cliențior, majoritatea pensionari

Mai multe angajate ale CEC Bank Cluj-Napoca, dintre care și o fostă șefă, au scăpat de pușcărie deși au furat mai bine de 600.000 de lei din banii clienților, majoritatea pensionari.

Procesul a durat mai bine de 10 ani, timp în care împotriva hoațelor nu a fost luată nicio măsură preventivă.

Ana Coldea, un fost șef al uneia dintre agențiile CEC Bank din Cluj Napoca, împreună cu două subalterne, au furat, ani la rând din banii clienților. Mulți dintre cei păgubiți sunt pensionari.

Anul trecut, după un proces care a fost rejudecat și a durat aproape 10 ani, subalternele lui Coldea au scăpat de pușcărie. Anul acesta a venit rândul lui Coldea să scape de închisoare, chiar dacă primul judecător a condamnat-o la 5 ani cu executare. Prejudiciul, de aproximativ 600.000 nu a fost recuperat. Principalul motiv pentru care Coldea a scăpat de închisoare este faptul că are un copil bolnav de care trebuie să se îngrijească.

Ana Coldea, fosta șefă a Agenției nr 6 a CEC Bank din Cluj-Napoca, a scăpat de închisoare, după ce primul judecător de la Tribunalul Cluj o condamnase la 5 ani de închisoare cu executare. Ea a contestat acest verdict și judecătorii GÎLCĂ Mihai-Iulian și MARIAN Mihăiţă Lucian de la Curtea de Apel Cluj au decis să să schimbe condamnarea de 5 ani într-una de 3 ani pe care să i-o administreze cu suspendare pe un termen de încercare de 5 ani, arată Gazeta de Cluj.

Împreună cu două subalterne, BRIE DANIELA LIANA și VINCZE ANA-MARIA, ea s-a folosit în mod ilegal de mai multe parole de acces ale colegilor ei, a făcut transferuri bancare fictive cu banii clienților, fondurile din conturile oamenilor ajungând în conturile din care cele trei angajate CEC sustrăgeau banii.

Practic, timp de 6 ani Coldea și cele două colege au ”pișcat” lunar mii de lei din economiile oamenilor.

Potrivit proceselor care au urmat după au fost prinse, ea nu și-a asumat o bună parte din actele de fraudă: a considerat că dacă a dat parola unei alte colege și aceasta a păgubit un client, ea e absolvită de orice vină. A considerat, de asemenea, că dacă a virat o sumă dintr-un cont unui client în contul altuia de unde acesta din urmă a retras-o, ea nu poartă vreo responsabilitate.

Pe parcursul proceselor a motivat că a retras sumele respective de bani pentru a acoperi cheltuielile pentru tratamentul fiicei sale, care are encefalită virală și epilepsie.

Potrivit raportului de evaluare făcut de Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Cluj, consilierul de probațiune a constatat că ”inculpata nu a manifestat niciun fel de empatie față de clienții păgubiți: nu și-a asumat multe acte ilicite și nu a recuperat nimic din paguba pricinuită”.

Pentru că nu a reușit să restituie prejudiciul creat, instanța i-a pus sechestru asigurator pe locuință care urmează să fie scoasă la licitație pentru ca banca să își recupereze prejudiciul.

”Reduce pedeapsa aplicată inculpatei COLDEA ANA-OLGA pentru comiterea infracţiunii operaţiuni financiare în mod fraudulos, (…) de la 2 ani închisoare la 1 an închisoare. Menţine pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatei COLDEA ANA-OLGA pentru comiterea infracţiunii de fraudă informatică (…). În temeiul art. 33 lit. a C.penal 1969, constată că infracţiunile pentru care au fost aplicate pedepsele de 3 ani închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an închisoare şi 3 ani închisoare au fost comise în condiţiile concursului de infracţiuni şi în baza art.34 lit.b C.penal 1969, dispune contopirea lor, astfel că inculpata va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare. În temeiul art.861 CP 1969, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare, pe durata termenului de încercare, de 5 ani”, arată soluția definitivă dată de Curtea de Apel Cluj.

Lupul paznic la oi

În 2013, procurorii DIICOT Cluj au trimis în judecată trei angajate de la CEC Bank – Filiala Gheorgheni de pe strada Albac. Este vorba despre COLDEA ANA-OLGA, BRIE DANIELA LIANA și VINCZE ANA-MARIA care au fost acuzate că au furat din conturile clienților peste jumătate de milion de lei.

Frauda a fost descoperită în urma unui control intern efectuat de către compartimentul de specialitate al CEC Bank la Agenţia nr. 6 din Cluj-Napoca. Ulterior, a fost depusă o plângere penală prin care conducerea acestei bănci solicita tragerea la răspundere a trei angajate ale agenţiei respective pentru săvârşirea infracţiunilor de fals în înscrisuri şi uz de fals, furt, delapidare şi abuz în serviciu.

În fapt, Coldea Ana Olga, ofiţer de conturi la Agenţia nr. 6, şi Brie Daniela Liana, şefa agenţiei, au efectuat o seamă de operaţiuni frauduloase în conturile unor clienţi, fapt posibil întrucât cele două au făcut schimb de parole  de operare în conturile bancare, pe care ar fi trebuit să le ţină secrete. Cele două au fost ajutate şi de casiera Vincze Ana Maria, care le-a comunicat parola ei de operare, aşa încât ele puteau efectua operaţiuni în absenţa ei.

În mărturia ei în faţa instanţei, Ana Coldea arată că recunoaşte o parte din operaţiunile frauduloase care i se impută, dar pe altele nu îşi asumă cuantumul total al prejudiciului.

După ce a parcurs la documentaţia referitoare la operaţiunile bancare efectuate în conturile prejudiciate, a constat că o parte din clienţii consideraţi păgubiţi de bancă, nu erau de fapt păgubiţi, ei trebuind să restituie suma primită drept despăgubire. De asemenea ea vorbeşte despre conturi închise şi viramente inexistente în fapt, ceea ce ne duce la ideea unui haos în sistemul CEC Bank.

Nu se poate să nu îţi stârnească îngrijorarea faptul că modul de operare al angajatelor astăzi judecate  a fost descoperit abia după trei ani, când deja conturile a zeci de clienţi au fost devalizate şi prejudiciul a ajuns la 600.000 de lei, în condiţiile în care existau controale interne lunare. Ana Coldea mai arată că, la momentul închiderii, din casierie lipseau frecvent fonduri, în timp acumulându-se sume mari, care la controlul intern de la sfârşitul fiecărei luni erau acoperite de angajate prin virament din conturile unor clienţi.

Apoi, pentru ca aceştia să nu sesizeze lipsa banilor, practic se mutau mereu bani între conturi. De asemenea, casiera era trimisă cu diferite comisioane, timp în care Ana Olga făcea operaţiunile în casierie, cea ce nu era corect din punctul de vedere al procedurii bancare.

Unul dintre clienţi, care s-a constituit parte civilă în proces, arată ca atunci când mergea să facă operaţiuni la ghişeu, Ana Coldea îi strecura prin fereastră documentele care trebuiau semnate, lăsând la îndemna sa doar locul pentru semnătură. El spune că nu vedea niciodată ce semnează iar Ana Coldea a profitat de faptul că era bătrân şi avea încredere în ea.

O parte din bani i-au fost restituiţi de bancă, dar cum pentru o parte din retrageri apare semnătura sa pe acte, a rămas cu un prejudiciu important, acestea fiind economiile sale de o viaţă, arată sursa citată.

Cum reușeau să fure banii

Cele două foste salariate ale băncii au lichidat depozite active ale clienţilor, bineînţeles fără acceptul titularilor de cont, urmat de viramente interbancare din conturile curente sau de depozit ale acestora în conturile curente sau de depozit ale altor clienţi, cu scopul de a reconstrui depozitele fraudate anterior şi de a acoperi sumele virate anterior în aceste conturi.

Ana Coldea şi Daniela Brie au virat, din conturile a treisprezece clienţi în conturile de card ale altor clienţi, sume de bani pe care le ridicau ulterior, în numerar, de la ATM, EPOS sau Qbank.

Pentru aceasta, ele au avut nevoie de carduri, astfel încât au intrat în posesia a optsprezece carduri de debit, întocmind documentele necesare emiterii unor carduri fără ca cineva să fi solicitat cardurile în mod real.

O altă modalitate de a pune mâna pe carduri care să le permită accesul la bani era ca, în cazul în care clienţii solicitau emiterea unui card, să bifeze, fără ştiinţa acestora, opţiunea generării ambelor tipuri de carduri pe care le oferea banca, Visa Electronic şi Mastercard, clienţilor fiindu-le remis doar unul dintre carduri, celor două rămânându-le doar să mai falsifice procesele verbale de predare primire a ambelor carduri.

În sfârşit, fostele salariate au emis carduri la solicitarea unor clienţi care le-au lăsat cu încredere asupra lor, fiind membri ai familiei sau apropiaţi, ori, în unele cazuri, persoane în vârstă sau plecate din ţară.

O altă metodă de a pune mâna pe bani era efectuarea de retrageri directe din conturile clienţilor, semnând în fals documentele de primire a banilor pe actele de casă şi virând apoi banii din contul altui client al băncii, ca iniţiator fiind înscrisă o terţă persoană fără drept de dispoziţie asupra sumelor din cont.

Hoțul pus să controleze activitatea filialei

Corpul de control al băncii explică faptul că săvârşirea acestor infracţiuni, într-o formă continuată, pe o perioadă relativ lungă de timp, a fost favorizată de lipsa unui control sistematic, precum şi de faptul că Danielei Brie, ca şef al agenţiei, i-au fost delegate toate componentele de control.

Prejudiciul creat băncii este în cuantum de peste 600.000 de lei, dintre care aproape 500.000 de lei reprezintă suma sustrasă de Coldea Ana din conturile a şaptesprezece persoane, iar 130.000 de lei suma pe care şi-a însuşit-o Brie Daniela din conturile altor şapte clienţi.