Am stat de vorbă cu Bîndilă Nicoleta, psiholog clinician şi psihoterapeut de La Maze Center – Centru De Psihologie Cluj, pentru a descoperi mai multe despre stres, mai ales stresul din sesiune. Ne spune cum se manifestă acest fenomen, ce ne recomandă pentru combaterea acestuia şi ce metode să folosim şi dacă există efecte pozitive.
DESCRIEREA STRESULUI
În 1926, Hans Selye, a început să studieze stresul, în perioada când acesta era student la medicină, el a observat că pacienții cu o varietate de afecțiuni, aveau aceleași simptome "nespecifice", care constatau în răspuns comun la stimuli pe care organismul îi percepea ca fiind stresanți. Selye a utilizat cuvântul “stress”, pentru aceste răspunsuri nespecifice ale organismului.
Mai târziu, în psihologia comportamentală, stresul a fost definit ca “fiind perceput ca o amenințare, însoțită de anxietate, tensiune emoțională, dificultate de adaptare”.
“Deci, stresul este răspunsul unui individ la schimbarea circumstanțelor sau la o situație amenințătoare. Acesta poate fi privită ca o reacție personală la un eveniment extern / solicitarea de a scrie un examen sau la o stare internă a minții, cum ar fi îngrijorarea pentru un examen. Interesant este faptul că stresul tinde să crească o dată cu perspectiva de a nu fi capabili să putem face față situației respective (în cazul nostru examenele din sesiune). Astfel, sesiunea, devine stressorul, adică factorul sau situația care determină stresul”, ne spune Bîndilă Nicoleta.
CUM SE MANIFESTĂ CEL MAI DES ŞI CARE SUNT URMĂRILE
Senzația lipsei de control asupra examenelor, activează sistemul nostru de “luptă sau fugă”, care implică o cascadă de schimbări biologice care ne pregătesc pentru acțiuni de urgență, declanșându-se o “alarmă chimică” în hipotalamus, reprezentând răspunsul la stresul biologic, care are rol să ne protejeze și să ne susțină.
Astăzi, cea mai mare parte a stresului pe care îl simțim este ca răspuns la amenințările psihologice (termene limită, îngrijorări, problemele de zi cu zi, gândire negativă despre sine, autocritica), mai degrabă decât fizice, având ca efect activarea tot mai frecventă a acestui răspuns la stres, conducând la o ajustare mai scăzută a acestuia.
Cel mai frecvent, resimțim aceste aspect ale stresului prin: insomnie, tensiune musculară, modificări ale apetitului alimentar, dureri de stomac, greață, dureri de cap, dureri articulare/musculare, accelerarea pulsului, transpirații mai frecvente decât de obicei, frustrare, lipsă de concentrare, amânare, evitare, iritabilitate, senzația de supraîncărcare – parcă nu reușești să mai faci față problemelor, teama, dificultăți în rezolvarea problemelor, dificultăți în luarea deciziilor, autocritica, gândire negativă.
RECOMANDĂRI PE CARE AR TREBUI SĂ LE URMEZE STUDENŢII
Când apare stresul, putem schimba fie situația, fie modul nostru de a reacționa. În funcție de ceea ce alegem să schimbăm, ar trebui să începem prin stabilirea obiectivelor realiste în funcție de resursele pe care le deținem. Stabilirea unor limite sau reguli pentru aceste obiective, abordarea acestora una câte una, în funcție de urgența lor.
Gestionarea cât mai eficientă a timpului (uneori e bine să se apeleze la un specialist, pentru învățarea unor deprinderi mai eficiente pentru managementul timpului), reorganizarea programului personal, deprinderea unor strategii de învățare (selectarea informației, utilizarea de tabele, grafice, etc). Pentru simptomele fiziologice, de care povesteam la întrebarea anterioară, ar fi recomandat, ca atunci când apare stresul, să luăm o pauză, să facem activități relaxante, poate învățarea unor exerciții de relaxare împreună cu un specialist, odihna este importantă, reducerea consumului de cafea, sportul poate ajuta creierul în această perioadă stresantă.
Atunci când reușești să faci față stresului, înseamnă că ai început să accepți situația.
CAZURI GRAVE ÎNTÂLNITE
“Din experiența mea, faptul că avem probleme cu managementul timpului, lipsa de strategii de învățare, stabilirea regulilor în sesiune, nu le consider cazuri “grave”, ci sunt situații care se pot învăța. Deprinderea acestor strategii se poate face fie cu ajutorul unui specialist (psiholog), fie autoeducație bine implementată și care e respectată.”
Cazul grav apare când o persoană care a reușit să parcurgă materia, stăpânește cunoștințele, însă din cauza presiunii resimțite de examen (factor stressor), nu reușește să facă față acestor stări fiziologice sau emoționale, și ajunge să nu treacă examenul, deoarece își pierde capacitatea de concentrare, apare teama și autocritica, se focusează mai mult pe simptomele fiziologice, nu pe subiectul examenului, consumând timp pentru a se liniști pe sine.
Tot grav este și când persoana anticipează apariția acestor simptome și evită să se prezinte la examen, deși stăpânește materia. Aici este nevoie de intervenția specialiștilor, fie psihoterapeut fie medic specialist psihiatru, deoarece stările afectează funcționalitatea persoanei respective.
CE METODE FOLOSIM PENTRU A TRECE PESTE STRES
Fiecare dintre noi reacționează diferit la stres, în funcție de intensitatea percepută. Acest lucru datorându-se factorilor biologici, de mediu, teama de consecințele negative.
“Probabil ați observat în rândul colegilor d-voastră, atunci când așteptați să intrați în sala de examen, că unii vorbesc mereu despre acel subiect până la intrarea la examen, unii vin cu câteva ore înainte și citesc, alt coleg bea o cafea sau un ceai, unii abordează alte subiecte – fiecare dintre noi reacționăm diferit și resimțim diferit stresul înaintea unui examen sau stresul din sesiune. Însă, în funcție de tipul simptomelor resimțite, aplicăm strategii diferite”, ne mai spune psihologul.
Când predomină simptomele fiziologice, tehnicile de relaxare ajută. Dacă avem probleme cu lipsa timpului, aplic tehnici de management al timpului, dacă am un volum mare de informație, îl structurez utilizând metodele de învățare etc. “Aceste tehnici au fost studiate în literatura de specialitate ca fiind eficiente, și da, le aplic și eu atât pentru mine, cât și clienților mei, în funcție de problemă”.
Toți am trecut prin examene, de-a lungul vieții și fiecare dintre noi a simțit acea emoție dinaintea examenului. Până la urma este normal, într-o oarecare măsura, să ne simțim stresați, deoarece ne confruntăm cu o nouă provocare (fiecare examen, lucrare, interviu etc, reprezintă ceva nou). Problema apare, când stresul ne afectează funcționalitatea noastră (neprezentarea la examen, nu mai comunicăm cu ceilalți, insomnia etc.).
STRESUL POATE AVEA EFECTE POZITIVE?
Pentru majoritatea oamenilor, stresul este privit ca un concept negativ. Cu toate acestea, stresul ne poate stimula să obținem cele mai bune rezultate. O sumă moderată de stres ne ajută să ne motiveze să scriem o lucrare sau să ne pregătim pentru un examen, iar în acest caz, este pozitiv și necesar.
Prin urmare, o anumită cantitate de stres este de dorit, dar prea mult este dăunătoare. Cerințele și presiunile de astăzi garantează că toate ființele umane vor suferi stres. Stresul este pur și simplu un produs secundar al vieții. Partea încurajatoare a acestei imagini este că putem învăța cum să controlăm sau să gestionăm stresul "în exces".
Un alt efect pozitiv, ar fi cel prin care, în aceste situații stresante, învățăm strategii rapide de rezolvare a problemelor, prioritizarea situațiilor, gestionarea timpului, abordarea unor strategii noi de învățare. În fapt, o credință în capacitatea noastră de a putea face față stresului de multe ori servește la scăderea nivelelor de stres.
***
Articol: Elisabeta Ursuly
