La aproape 13 ani de la celebrul „Jaf al Secolului” din 2012, România se află din nou în situația de a fi în centrul unui scandal, cu privire la furtul unor obiecte de o valoare inestimabilă. Acțiunea care a pus în 2012 România pe harta lumii – din păcate, nu într-un mod care să ne facă cinste – se întâmpla tot în Olanda, director al Muzeului Național de Istorie al României fiind și atunci, ca și acum, Ernest Târnoveanu, omul care conduce Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) din iunie 2010, ca interimar, și din 2011, ca manager cu drepturi depline.

Încă din 2002, clădirea celui mai vizitat muzeu din Capitală a intrat într-un proces de refacere, care continuă și astăzi.

„În acest moment, laboratoarele noastre funcţionează în nişte condiţii absolut inumane pentru personal şi sigur şi din punct de vedere tehnic. Deci va trebui să asigurăm spaţiul de laboratoare care să fie funcţionale. Vom avea nevoie de spaţiu în care să funcţioneze depozitele.

În plus, în perioada 2015- 2020, colecţia noastră a crescut cu 27.000 de piese donate, achiziţionate sau rezultate din săpăturile arheologice. Deci nevoia noastră de spaţiu de depozitare este una esenţială”, a spus, în 2023,  directorul instituţiei, care a subliniat că piesele care stau de 30 de ani în depozite nu pot fi expuse fără a fi restaurate.

Tot în anul 2023, Raluca Turcan – la acea vreme ministru al Culturii – anunța că Muzeul Național de Istorie va beneficia de reabilitări masive care se ridică la peste 100 de milioane de euro, o investiție finanţată prin Acordul – cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.

Jaful de la Muzeul Kunsthal, din Rotterdam vs. furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents
Dacă, în 2012, mai mulți români au fost implicați în jaful a şapte tablouri –  semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud – din Muzeul Kunsthal, din Rotterdam, în 2025, prin furtul tezaurul Dacic din Muzeul Drents, țara noastră poate pierde definitiv obiecte de patrimoniu unice în lume, în cazul în care acestea nu vor mai putea fi recuperate.

În urma jafului de la muzeul Drents din Olanda, au fost furate coiful dacic de la Coțofenești și trei brățări dacice, piese care aparținea Muzeului Național de Istorie din București.

Ancheta privind jaful este în desfășurare, autoritățile olandeze dând publicității astăzi imaginile surprinse de camerele de supraveghere cu suspecții.

Tezaurul Dacic al României de la Muzeul Drents, furat tot de români?
Din informațiile Gândul, confirmate de avocatul Cătălin Dancu, expertiza din dosarul „Jaful Secolului”, realizată în anul 2013, a fost “de râsu- plansu”, total neprofesionistă, motiv pentru care a și fost respinsă de instanță.

Expertul, desemnat de Ministerul Justiției, ajunsese la concluzia că tablourile ar fi fost arse, pe motiv că ar fi găsit în cenușa expertizată niște pigmenți de culoare care ar fi aparținut perioadei în care au fost găsite tablourile și niste cuie cu aceeași vechime.

Avocatul Cătălin Dancu a declarat pentru Gândul că legislația olandeză este foarte superficială, în ceea ce privește securizarea obiectelor din muzeele lor, specialistul precizând că este posibil ca hoții care au acționat acum să fie tot români.

Tulcea, o zonă pusă pe harta lumii în „Jaful Secolului”
Furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents a redeschis „Cutia Pandorei”, aducând în prim plan un alt caz care a făcut înconjurul lumii  la acea vreme – ne referim aici la „jaful secolului”, atunci când şapte tablouri semnate de Pablo Picasso, Henri Matisse, Claude Monet, Paul Gauguin şi Lucian Freud –  au fost furate din Muzeul Kunsthal, din Rotterdam, în dimineața zilei 16 octombrie 2012, în jurul orei 03:00. Operele de artă nu au fost recuperate nici acum, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Ernest Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie din 2011 – cel care a dat astăzi și primele explicații oficiale cu privire furtul obiectelor de patrimoniu din România de la Muzeul Drents – a fost cel care în 2013 a dat lumii întregi vestea nefastă că, foarte probabil, cele şapte preţioase tablouri furate de o bandă de români, din muzeul Kunsthal, din Rotterdam (Olanda), au fost arse într-o sobă din Carcaliu, judeţul Tulcea.

O zonă care nu îi este străină directorului Muzeului Național de Istorie, care potrivit CV-ului său, a lucrat pe la începuturile sale la Muzeul Deltei Dunării, Tulcea ca muzeograf, dar și coordonator al Oficiului Județean Pentru Patrimoniul Cultural Național – Tulcea.

Fotograful Cristian Movilă şi regizorul şi producătorul Tudor Giurgiu anunțau în 2013 că se gândesc să facă împreună un proiect de lung-metraj care să redea pas cu pas afacerea palpitantă a românilor, care a dus la posibila dispariţie prin ardere a unor opere de artă a căror valoare depăşeşte, conform experţilor, 18 milioane de euro.

Cine sunt „protagoniştii“ din “Jaful secolului”
În noaptea de 15-16 octombrie 2012, şapte tablouri ale unor pictori celebri au fost sustrase de patru hoţi români din Muzeul Kunsthal din Olanda.Cazul furtului dintr-un muzeu de maximă siguranţă a căpătat rapid rezonanţe internaţionale, primind eticheta de „Jaful secolului.“

Radu Dogaru, Eugen Darie şi Alexandru Bitu sunt „protagoniştii” principali în dosarul „Jaful secolului”, furt care a avut loc în octombrie 2012, la Muzeul Kunsthal din Rotterdam.

Picturile sustrase sunt „Tête d’Arlequin” de Pablo Picasso, „La Liseuse en Blanc et Jaune” de Henri Matisse, „Waterloo Bridge” şi „Charing Cross Bridge” de Claude Monet, „Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée” de Paul Gauguin, „Autoportrait de Meyer de Haan” şi „Woman with Eyes Closed” de Lucian Freud.

Cel mai spectaculos furt de artă, opera unui grup infracţional alcătuit din mai mulți români
Radu Dogaru și complicele său, Eugen Darie, autorii jafului, au fost condamnați la șase ani și opt luni de închisoare. La jaf a participat și Adrian Procop, și ei au fost ajutați ulterior și de Alexandru Bitu, Petre Condrat și mama lui Radu Dogaru, Olga.

Mai exact, Radu Dogaru a primit 6 ani de închisoare, iar complicele lui, Eugen Darie, a fost condamnat la 5 ani și 4 luni de detenție, de Curtea de Apel București. Aceștia fuseseră condamnați pe fond la câte 6 ani și 8 luni de închisoare, conform unei decizii date de Judecătoria Sectorului 3, în noiembrie 2013.

Pedeapsa le fusese redusă cu o treime, având în vedere că și-au recunoscut vinovăția. Radu Dogaru fusese acuzat de furt calificat și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, iar Eugen Darie de complicitate la furt calificat. Ceilalți inculpați au fost Alexandru Bitu, Olga Dogaru – mama lui Dogaru, Petre Condrat și Adrian Procop.

Infractorii din Jaful Secolului au luat în derâdere  sistemul de securitate al muzeului Kunsthal: „Era extrem de slab!”
Radu Dogaru și Eugen Darie au recunoscut, în 2012, că au furat cele șapte picturi din Muzeul Kunsthal din Rotterdam, declarând că sistemul de securitate al muzeului era extrem de slab. Cei doi au intrat pe o ieșire de urgență a muzeului, le-au smuls de pe pereți și s-au făcut nevăzuți în doar 2 minute si 48 de secunde.

Avocatul lui Dogaru le-a povestit judecătorilor că măsurile de securitate erau practic inexistente în muzeu și că au reușit să intre doar cu ajutorul unei șurubelnițe. Ei au adus tablourile în România, ascunse în trei fețe de pernă și au încercat să le vândă în nenumărate rânduri, însă fără succes.

Au fost sau nu arse tablourile furate de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam în 2012?
Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinţei sale din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea, pentru a șterge dovezile.

Ulterior, aceasta şi-a schimbat declaraţia, spunând că ea nu a ars tablourile, aşa cum a susţinut anterior în declaraţie dată în faţa procurorilor.

Potrivit expertizei realizate de specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţiile din 1 martie 2013, de la locuinţa Olgăi Dogaru, din comuna Carcaliu, județul Tulcea, provine din arderea a trei sau patru tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză.

Potrivit informațiilor Gândul, după ispășirea pedepsei, Radu Dogaru s-ar fi însurat și ar fi plecat din țară.

„Nu am ars tablourile, mama i le-a dat lui Vladimir Vladimirenco, un cetățean ucrainean”, a spus Dogaru, la audierea din instanță.

În timpul anchetei, Radu Dogaru a povestit că a predat tablourile unui traficant de opere de artă, deși poliţiştii şi procurorii au căutat luni întregi operele furate prin satele din Deltă și în sobe.

Tablourile furate de la Muzeul Kunsthal, în posesia unui traficant ucrainean din Londra?
Radu Dogaru le-ar fi dat judecătorilor şi adresa traficantului ucrainean din Londra la care ar fi ajuns celebrele opere de artă, dar nu a fost facut niciun demers în acest sens. În plus, Dogaru i-a acuzat și pe poliţiştii olandezi că nu au vrut să primească cinci dintre opere, aceasta declarând la acea vreme că Poliţia Olandeză ar fi vrut să recupereze toate cele șapte picturi odată.

După refuzul olandezilor, suspectul i-ar fi spus mamei sale, acuzată şi ea în dosar, să le predea ucraineanului. Dogaru a încercat să propună un astfel de târg, în schimbul extrădării sale la Londra, acolo unde ar fi primit o pedeapsă mult mai mică decât în România.

Explicațiile directorului Muzeului Național de Istorie după furtul de la Muzeul Drents
Muzeul Drents din Olanda, de unde au fost furate piese din tezaurul dacic, „este cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda și unul dintre cele mai moderne din țară”, a declarat directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer Târnoveanu, într-o conferință de presă, susținută la o zi de la jaf.

Oficialul muzeului a mai spus că, în angajamentul luat de conducerea muzeului din Olanda, este figurată și paza fizică, fiind întrebat dacă era vreun paznic la muzeu, în noaptea spargerii, la care a fost folosit inclusiv explozibil.

Oficialul român a subliniat că piesele expuse în Muzeul Drents au mai fost și în China, Portugalia și în alte țări, iar „legislația românească, la fel ca în majoritatea țărilor europene, permite împrumutul temporar de piese importante.”

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că asigurarea generală pentru toată expoziţia de la Muzeul din Drents se ridică la peste 30 de milioane de euro. Ernest Oberländer-Târnoveanu a precizat că nu poate „dezvălui la ce nivel se ridică asigurarea pentru piesele furate, respectiv Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur.

„Asigurarea generală pe care v-o pot dezvălui se cifrează la peste 30 de milioane de euro pentru toată expoziţia. Asigurarea pentru pisele furate nu o pot dezvălui, pentru că acest lucru este confidenţial şi doar organele de anchetă au acces la asemenea date”, a declarat Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberländer-Târnoveanu, într-o conferinţă de presă.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că acesta este primul jaf în care s-au folosit explozibili la un muzeu european. De asemenea, directorul a spus că muzeul Drents s-a remarcat prin mari expoziţii internaţionale pe care le-a organizat, iar politica muzeului include prezentarea culturii şi civilizaţiilor mai puţin cunoscute ale lumii, cum este cea dacică.

Celulă de CRIZĂ la Guvern pentru recuperarea tezaurului
Prim-ministrul Marcel Ciolacu, anunţă că a decis organizarea unei celule de criză la nivelul Guvernului şi că trimite Corpul de Control la Ministerul Culturii pentru a verifica toată documentaţia privind expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda, de unde sâmbătă au fost furate Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur,. ”Tezaurul se va întoarce în România şi toate autorităţile statului lucrează la asta”, dă asigurări premierul.

Și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat, în legătură cu furtul pieselor dacice de la Muzeul Drents din Olanda, că se comunică permanent între Poliţia Română şi cea din Olanda, se cooperează încă de la primele ore după comiterea infracţiunii.

”Nu sunt implicat direct în acţiunile operative din acest dosar. Ceea ce pot să vă spun este că absolut toată lumea este extrem de preocupată şi interesată, suntem cu toţii români, indiferent ce profesii facem: poliţişti, procurori, suntem indignaţi de ceea ce s-a întâmplat şi vă asigur că poliţistul român e la datorie cum a fost întotdeauna. Sunt în contact colegii poliţişti olandezi, cu autorităţile europene, cu Interpol, cu Europol.

Nu pot face astfel de comentarii fie şi pentru simplul motiv că aş pune în pericol orice pistă de investigat. Se comunică permanent între Poliţia Română şi Poliţia Olandeză, se comunică în sensul că se cooperează, se lucrează încă de la primele ore după comiterea infracţiunii. (…) Se face schimb de informaţii, se face schimb de opinii, se lucrează împreună. Din punct de vedere operativ, cu privire la detaliile acestui caz, chiar şi dacă le-aş şti nu aş putea să le comunic. Nu ar fi corect faţă de anchetă”, a mai transmis Cătălin Predoiu.

Coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, furate
Potrivit informațiilor furnizate de conducerea Muzeului Drents și autoritățile olandeze, spargerea a fost realizată prin utilizarea unui exploziv pe singurul zid exterior al clădirii. Toate piesele furate fuseseră asigurate în conformitate cu legislația românească și standardele internaționale privind organizarea expozițiilor.”

„În dimineața zilei de 25 ianuarie 2025, un incident deosebit de grav a avut loc la sediul Muzeului Drents din Assen, Olanda, unde se desfășura expoziția „Dacia! Kingdom of Gold and Silver”. O explozie a avut loc, distrugând un zid al spațiului expozițional și permițând pătrunderea mai multor persoane în interiorul muzeului.

În urma acestui jaf, au fost sustrase patru piese valoroase din expoziție: coiful de aur de la Coțofenești (datat în secolele V-IV î.Hr.) și trei brățări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia (din a doua parte a secolului I î.Hr.), unele dintre cele mai importante artefacte din patrimoniul național al României.

Fosta ministră a Culturii, Raluca Turcan, detalii despre modul în care a ajuns Tezaurul Dacic în Țările de Jos
Fostul ministru al Culturii Raluca Turcan, în al cărei mandat a fost organizată expoziţia de obiecte dacice de la Muzeul Drents din Olanda, de unde sâmbătă au fost furate Coiful de Aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări de aur, a transmis că „orice export temporar de bunuri culturale pentru expoziţii în străinătate se face doar cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor.”

Fostul ministru afirmă că astfel de proiecte sunt frecvente în spaţiul cultural european, România fiind, de asemenea, beneficiara unor expoziţii de o valoare excepţională aduse de instituţii culturale din străînătate, ultimul exemplu fiind expoziţia „Luminile lui Caravaggio”, încă în desfăşurare la Muzeul de Artă din Timişoara.

„Vorbim despre un furt, ca atare Olanda are datoria să identifice hoții şi să redea României piesele de tezaur furate. Sunt absolut convinsă că la nivelul cooperării polițienești există o mobilizare maximă pentru prinderea hoților. Exponatele au ajuns la muzeul din Olanda în baza unui proiect inițiat de Muzeul Național de Istorie a României, cu avizul Comisiei Naționale a Muzeelor şi Colecțiilor.

Expoziţia este parte a unui efort amplu de diplomație culturală, derulat de muzee românești, care a început cu ani în urma prin expoziția de la Madrid (2021), urmată de cea de la Roma (2024). Pregătirea a implicat un efort semnificativ din partea a 18 muzee din România şi a Muzeului Drents (pentru Olanda), unul din cele mai vechi şi prestigioase muzee din Europa.

Muzeul Drents a avut obligația contractuală de a asigura măsuri speciale de securitate, care au fost implementate conform standardelor internaționale în domeniu. Fac precizarea că Ministerul Culturii nu decide cu privire la conținutul colecțiilor prezentate în expoziții. Orice aprobare de export temporar de bunuri culturale (expoziții în străinătate) se face doar cu avizul specialiștilor din Comisia Națională a Muzeelor şi Colecțiilor. Astfel de proiecte sunt frecvente în spațiul cultural european.

România a fost, de asemenea, beneficiara unor expoziții de o valoare excepțională aduse de instituții culturale din străinătate, ultimul exemplu fiind expoziția «Luminile lui Caravaggio», încă în desfășurare la Muzeul de Artă din Timişoara”, a transmis Raluca Turcan, fostul ministru al Culturii, pentru antena3.ro.

Pe 10 iulie 2024, ministra Culturii de la PNL a scris pe pagina sa de Facebook cât de încântată era de expunerea tezaurului dacic la „unul dintre cele mai vechi și prestigioase muzee olandeze, Drents Museum, din orașul Assen”, în cadrul expoziției „Dacia! Regatul aurului și argintului.”

Europarlamentarul Victor Negrescu cere sprijinul UE după furtul din Tezaurul Dacic al României
Europarlamentarul Victor Negrescu a solicitat duminică instituţiilor europene, în calitate de vicepreşedinte al Parlamentului European responsabil de transparenţă şi de lupta împotriva corupţiei, sprijin după jaful de la Muzeul Drents din Olanda de unde au fost furate piese valoroase din tezaurul dacic al României, după cum reiese dintr-o postare a sa pe Facebook.

Mai exact, Victor Negrescu a cerut ca Uniunea Europeană „să pună în aplicare rapid mecanismele existente în cazul unor astfel de incidente care vizează patrimoniul cultural şi să acţioneze cu determinare folosind instituţiile specifice existente la nivel european”.

Concret, europarlamentarul român a adresat Comisiei o solicitare cu răspuns scris referitor la „ce măsuri specifice are în vedere Comisia Europeană pentru a îmbunătăţi colaborarea între statele membre, Europol şi Eurojust în cazul jafului din Olanda şi prevenirea unor astfel de situaţii pe viitor”.

Victor Negrescu a solicitat, de asemenea, să fie informat despre „demersurile pe care le vor face instituţiile europene, ca urmare a acestui incident, pentru a asigura o implementare eficientă a Planului de acţiune al UE împotriva traficului de bunuri culturale, adoptat în 2022”, la care europarlamentarul român afirmă că a lucrat împreună cu colegii social-democraţi în mandatul precedent de vicepreşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Educaţie din Parlamentul European.