Hotărât lucru, Iuliu, un clujean în vârstă de 45 de ani, a început noul an cu stângul, după ce a făcut o glumă, inofensivă, la adresa unei femei, chiar în faţa soţului acesteia, într-un cerc de prieteni. Acesta spune că soţul femeii, „drogangiu”, n-a înţeles gluma şi l-a urmărit în staţia de autobuze din Piaţa „Mihai Viteazu”, unde l-a taxat cu nişte pumni bine ţintiţi, în frunte. Atât de ţintiţi încât capul său a plesnit, precum o lubeniţă sau un dovleac, exact în creştetul capului, medicii fiind nevoiţi să i-l „închidă” cu 33 de capse!
Luni, 19 ianuarie, bărbatul aşteaptă, cu aer resemnat, să fie invitat în cabinetul de consultaţii al I.M.L. Cluj.
Îl mai întâlnisem săptămâna trecută când, având cartea de identitate expirată, omul a fost trimis să şi-o reînnoiască neputându-i-se asigura, în acele condiţii, consultul.
Aşa că, omul, imediat după ce a efectuat formalităţile respective s-a prezentat, plin de zel, la instituţia medicală clujeană… Şi mi-l arată, triumfător.
Apoi începe o relatare care mi-a dat fiori, nu însă înainte de a-mi arăta ţeasta, „lipită” pe întreaga sa circumferinţă de capse:
„Îl cunosc pe făptaş doar din vedere, de vreo opt luni, ştiu că-l cheamă Marius, are în jur de 37 de ani şi-şi face veacul prin Piaţa „Mihai Viteazu”, fiind un „drogangiu” notoriu. Ghinionul meu a fost că am fost la un chef, ţinut în locuinţa unui prieten din zonă, acolo unde se afla şi el, însoţit de soţie. Ştiţi cum e la un şpriţ, se mai glumeşte – şi aşa am făcut şi eu, din păcate, făcând o glumă inofensivă la adresa soţiei lui, la care şi el a râs atunci.”
Apoi, faţa bărbatului se înnegurează şi continuă: „Am coborât din locuinţa amicului meu şi m-am îndreptat spre staţia de autobuze din spatele cinematografului „Florin Piersic”, aşteptând autobuzul numărul 31, ca să ajung acasă, la familie. Brusc, întorcându-mi capul, l-am văzut pe el, venind spre mine… Şi, nici n-am apucat să zic ceva, că mi-a şi ars o serie de pumni, numai în cap! Atât de tare încât mi-a rupt oasele frunţii, iar calota craniană a crăpat şi ea în creştetul capului! Am aflat mai târziu de la martorii oculari: eu îmi pierdusem cunoştinţa şi el continua să dea în mine, chiar şi căzut la pământ! Cred că era sub influenţa drogurilor, într-atât de sălbatic mă lovea, fără să-i pese de consecinţe!”
Iuliu arată, mai departe, că – imediat după ce şi-a revenit puţin – tot el a fost cel care a sunat la poliţie – iar poliţiştii l-au identificat, pe făptaş, în scurt timp. Povesteşte, de asemenea, că un prieten l-a urcat apoi într-o maşină şi l-a dus la Unitatea pentru Primirea Urgenţelor, fiind ulterior internat, preţ de o săptămână, la Clinica de Chirurgie Maxilofacială de pe strada Moţilor.
„Am avut noroc cu medicii ăştia buni de la Cluj, care m-au operat şi mi-au montat treizeci şi trei de capse în cap, salvându-mi, efectiv, viaţa! Iar acum – după acest eveniment – am rămas şi fără serviciu, eu fiind muncitor necalificat! Pe deasupra, din cauza rănii de la cap, n-o să mai pot munci multe zile de-acum încolo!” Nu-şi isprăveşte bine fraza şi omul este poftit în cabinetul de consultaţii, de unde se întoarce după circa cincisprezece minute cu un certificat în care legiştii i-au recomandat 25 de zile de îngrijiri medicale.
Şi, înainte de a părăsi I.M.L.Cluj, Iuliu conchide:
„Chiar nu ştiu ce să mă fac în acest moment, pentru că individul nu a luat nici până azi legătura cu mine, s-a dat pur şi simplu la fund. Oricum, imediat ce ies de aici mă prezint direct la Secţia 2 de Poliţie, unde am să depun plângere împotriva lui. Nu-l iert, aştept să văd ce dă Legea, fiindcă am auzit că a mai făcut puşcărie – asta pentru că a scos ochiul cuiva! Aşa că voi face tot ce este necesar ca să fie trimis acolo unde-i e locul!”
