Examenele naționale reflectă starea actuală a învățământului românesc, în ciuda reformelor anunțate. Într-un interviu cu expertul în politici educaționale, Marian Staș, acesta a discutat despre problemele și posibilele soluții pentru creșterea calității sistemului educațional din România.
Promoția 2024 a avut cele mai bune rezultate la Bacalaureat din ultimul deceniu și jumătate, cu o rată de succes de 78,2% după soluționarea contestațiilor, anunțată de Ministerul Educației. Totuși, raportările OCDE și testele PISA prezintă o altă realitate. Subiectele de examen au fost adaptate pentru a asigura aceste rezultate, arătând o creștere de 3% față de anii 2023 și 2022.
În contrast, Evaluarea Națională evidențiază probleme majore, cu peste un sfert dintre candidați nereușind să obțină media 5, iar 84% dintre rezultatele slabe provenind din mediul rural. Rata de participare la examen (95,3%) nu reflectă abandonul școlar sau insuccesul elevilor din clasa a VIII-a. Aproximativ 15% dintre copii nu au terminat gimnaziul, iar în unele județe, mai mult de un sfert dintre elevi nu au finalizat clasa a VIII-a. „România Educată”, încercarea de reformă, este contestată de experți, inclusiv de Marian Staș, care cer intervenții reale în sistem.
Staș critică sistemul pentru notarea inadecvată și integritatea profesională a profesorilor, sugerând că există o tendință de a manipula notele elevilor pentru a masca problemele reale. De asemenea, subiectele examenelor sunt criticate pentru a fi prea simple, oferind o imagine falsă a competențelor elevilor.
Un aspect criticat este și diferența uriașă de performanță între mediul urban și rural, evidențiată de faptul că doar un singur elev din mediul rural a obținut media 10 la Evaluarea Națională. La Bacalaureat, subiectele accesibile asigură trecerea unui număr mare de elevi, fără a reflecta cunoștințele reale.
Pentru a îmbunătăți sistemul, Marian Staș propune transformarea curriculară și instituirea licenței pentru profesia didactică. El sugerează că formarea profesorilor ar trebui să fie distinctă de cea a specialiștilor în domeniu și că este necesară reconstrucția învățământului dual, valorificând potențialul elevilor care nu excelează la materiile tradiționale de examen.
Staș critică titularizarea profesorilor, considerând-o un obstacol în modernizarea școlii, și propune evaluarea și recompensarea profesorilor pe baza performanței. De asemenea, el susține că descentralizarea instituțională și reorganizarea administrativ-teritorială sunt esențiale pentru o schimbare reală, menționând necesitatea unei voințe politice puternice pentru implementarea acestor reforme.
În concluzie, Marian Staș subliniază că actualul sistem de educație din România necesită o reformă profundă și rapidă pentru a îmbunătăți calitatea învățământului și a răspunde nevoilor reale ale elevilor și societății.
