Un fost șef al Serviciului Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj-Napoca a fost arestat preventiv, fiind acuzat că este liderul unei grupări de detectivi care șantaja mai multe persoane, printre care și oameni de afaceri.
Procurorii DIICOT din București au dispus duminică reținerea pentru 24 de ore a patru persoane, care au calitatea de inculpați, fiind acuzați de săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, șantaj, lipsire de libertate în mod ilegal, violarea sediului profesional, acces ilegal la un sistem informatic, transferul neautorizat de date dintr-un sistem informatic, fals informatic și folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată.
Judecătorii au încuviințat propunerea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile a celor patru persoane reținute în acest dosar.
Anchetatorii au descoperit că „în perioada decembrie 2019 – august 2020, pe raza județului Cluj, a acționat un grup infracțional organizat, format din 6 persoane, coordonat de către un inculpat, fost lucrător în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, care a desfășurat activități de identificare a unor oameni de afaceri pe care i-a supravegheat, utilizând inclusiv mijloace tehnice neautorizate (dispozitive GPS și dispozitive de interceptare și înregistrare a convorbirilor purtate în mediul ambiental) și, sub diferite pretexte, le-a solicitat remiterea unor sume importante de bani”.
„În ceea ce privește modul de operare utilizat de către membrii grupării, acesta consta în identificarea unor persoane care ar putea fi pretabile la implicarea în activități infracționale din sfera traficului internațional de droguri. Posibilele suspiciuni ale membrilor grupării erau generate în două modalități: fie persoana vizată avea antecedente penale în acest sens, fie în urma verificărilor efectuate de către aceștia au rezultat informații conform cărora anumite persoane fizice sau juridice au obținut venituri mari într-o perioadă scurtă de timp deși obiectul lor de activitate nu era în opinia acestora generator de astfel de profituri financiare”, mai arată procurorii DIICOT.
Potrivit sursei citate, liderul grupării era cel care identifica potențiali oameni de afaceri șantajabili, iar ulterior coordona membrii grupării să monteze pe autovehiculele persoanelor vătămate dispozitive de urmărire de tip baliză/dispozitive GPS, unele dintre acestea având și funcția de microfon prin care se poate realiza ascultarea și înregistrarea discuțiilor purtate de către victime, să pătrundă fără drept în spații private și să monteze dispozitive de interceptare și înregistrare a discuțiilor purtate în mediul ambiental, să realizeze activități de acces ilegal la sisteme informatice precum și, cu ajutorul relațiilor pe care le aveau în cadrul structurilor MAI, să efectueze verificări în bazele de date ale acestora.
De asemenea, aceștia procedau chiar și la închirierea unor apartamente situate în proximitatea locuințelor persoanelor vizate și de unde ar putea observa programul acestora sau asculta prin utilizarea unor mijloace tehnice performante discuțiile purtate în interior, se mai arată în rechizitoriul anchetatorilor.
„Toate aceste activități erau derulate în scopul obținerii unor eventuale date și informații compromițătoare în baza cărora să poată percepe ulterior sume de bani de la persoanele vătămate. Având în vedere experiența profesională dobândită în anii în care și-a desfășurat activitatea în cadrul structurilor operative ale M.A.I., liderul grupului îi instruia periodic pe membrii grupării în vederea adoptării în mod constant a unor măsuri de contracarare a unor eventuale acțiuni derulate de organele de urmărire penală și care să îi vizeze. În acest scop membrii grupării comunicau în permanență în timpul activităților de filaj îndreptate împotriva victimelor, transmițându-și eventuale autoturisme suspecte care se interpun între cele ale lor și cele conduse de persoanele vizate și de asemenea procedau la verificarea autovehiculelor pe care le foloseau pentru a identifica eventuale mijloace tehnice de monitorizare”, se mai arată în comunicatul DIICOT.
Procurorii spun că „într-unul din cazuri, membrii grupării au procedat la abordarea directă a persoanei vătămate, amenințarea acesteia cu o armă de foc și, sub pretextul că ar fi polițiști pe linia antidrog, i-au solicitat acesteia ca în schimbul mușamalizării unui dosar fictiv ce ar fi fost deschis împotriva ei să le achite suma de 200.000 Euro”.
Astfel, în data de 14 august 2020, procurorii DIICOT de la structura centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DCCO au efectuat „o acțiune de prindere în flagrant a inculpaților care, cu ocazia interceptării ilegale a convorbirilor purtate de către mai multe persoane vătămate, în biroul unei societăți comerciale pe care o administrau, au luat la cunoștință despre o eventuală tranzacție financiară pe care au apreciat-o ca fiind de natură ilicită și au planificat intrarea în mod fraudulos în sediul firmei în scopul sustragerii unei sume impresionante de bani despre care aceștia considerau că s-ar fi aflat în incintă”.
„Asupra lor a fost descoperit un dispozitiv tip microfon și ustensile destinate instalării și disimulării acestuia, iar în sediul firmei au mai fost identificate un dispozitiv de ascultare ilegală asemănător montat în biroul unde administratorii firmei își desfășurau activitatea, precum și 2 balize GPS montate pe autovehiculele utilizate de către aceștia”, mai spun procurorii.
În aceeași zi au fost afectuate șase percheziții domiciliare „în urma cărora au fost înscrisuri, medii de stocare și suporți optici conținând date cu caracter clasificat, sumele de 26.805 euro, 36.165 USD, 26 de telefoane mobile, 19 stick-uri de memorie, 3 tablete, 4 dispozitive tip microfon de interceptare a discuțiilor în mediul ambiental, 1 baliză GPS, 2 camere video disimulate în borsete, 1 pistol de 9 mm deținut legal, 83 de cartușe și un autoturism de teren”.