Şeful de cabinet al premierului maghiar Viktor Orban a sugerat duminică, în cadrul unui interviu, că acesta s-ar putea abţine la următorul summit european la votul privind ajutorul financiar european oferit Ucrainei.
Totuși, speră în continuare ca până atunci să fie găsită o soluţie acceptabilă pentru toate statele membre, transmite Agerpres.
„Nu este ceea ce dorim să facem, dar este imprevizibil”, a spus Gergely Gulyas, şeful de cabinet al lui Orban, într-un interviu acordat televiziunii private ATV şi preluat duminică de agenţia EFE.
El a răspuns astfel, după ce a fost întrebat dacă la summitul european din 1 februarie ceilalţi lideri europeni i-ar putea cere lui Orban să iasă la o cafea în timp ce ei votează ajutorul pentru Ucraina, la fel cum s-a întâmplat pe 14 decembrie la votul pentru începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, când Orban a ieşit din sală pentru a se realiza consensul.
În privinţa lansării acestor negocieri, premierul ungar a acceptat în cele din urmă să se abţină, dar a blocat prin veto un ajutor financiar al UE pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani.
În timp ce continuă discuţiile cu Budapesta pentru deblocarea acestui veto, Comisia Europeană caută soluţii alternative, cum ar fi contractarea unui împrumut de 20 de miliarde de euro şi oferirea acestei sume Ucrainei.
Ungaria se opune şi acestei scheme de împrumut, care seamănă cu cea de finanţare a planului european de relansare post-pandemie, întrucât în final tot statele membre vor trebui să achite acest credit mai târziu prin propriile lor contribuţii la bugetul UE.
O altă soluţie, avansată de Viktor Orban însuși, pe 21 decembrie, este ca „toţi să pună pe masă ce au să ofere” Ucrainei, dând astfel de înţeles că ar putea totuşi să susţină o soluţie în care fiecare stat membru al UE să sprijine Ucraina prin acorduri bilaterale, notează G4Media.
Opoziţia sa faţă de ajutorul financiar destinat Ucrainei este determinată nu doar de tensiunile dintre Budapesta şi Kiev pe tema drepturilor minorităţii maghiare din Transcarpatia, ci şi de blocarea accesului Ungariei la fondurile europene de către Comisia Europeană care-l acuză pe Orban că încalcă statul de drept.
Premierul ungar, care este singurul lider european ce a păstrat legături strânse cu Rusia după ce aceasta a lansat agresiunea militară contra Ucrainei, acuză Bruxellesul că a blocat fondurile europene ce revin Ungariei din motive pur politice, respectiv din cauza orientării conservatoare a guvernului ungar şi măsurilor luate de acesta împotriva migraţiei ilegale şi comunităţii LGBT.
Luna aceasta, Comisia Europeană a deblocat suma de 10,2 miliarde de euro din fondurile de coeziune pentru Ungaria, plus 920 de milioane de euro din planul european REPowerEU, dar alte fonduri europene (de coeziune şi pentru planul de redresare post-pandemie) de peste 21 de miliarde de euro rămân în continuare îngheţate.
În acest timp, Orban insistă asupra deblocării lor integrale şi consideră că, în ce priveşte ajutorul financiar destinat Ucrainei, acesta nu trebuie acordat din bugetul UE.
