De la lansarea ChatGPT la sfârșitul anului 2022, experții au dezbătut cât de extins va fi impactul modelelor lingvistice A.I. asupra lumii. Câțiva ani mai târziu, situația devine tot mai clară, scrie Ars Technica.

Conform unei noi cercetări făcute în Statele Unite sub coordonarea Universității Stanford, modelele lingvistice A.I. asistă acum în redactarea a până la un sfert din comunicările profesionale din cea mai mare economie a lumii. Impactul este semnificativ, în special în regiunile mai puțin educate din Statele Unite.

„Studiul nostru arată apariția unei noi realități în care companiile, consumatorii și chiar organizațiile internaționale se bazează în mod substanțial pe A.I. generativ pentru comunicare”, au scris cercetătorii în studiul publicat pe serverul preprint arXiv.

Cercetătorii au urmărit adoptarea modelelor lingvistice mari (LLM) în diverse industrii între ianuarie 2022 și septembrie 2024, folosind un set de date ce includea 687.241 de reclamații ale consumatorilor transmise către Biroul pentru Protecția Financiară a Consumatorilor din SUA (CFPB), 537.413 comunicate de presă publicate de corporații, 304,3 milioane de anunțuri de angajare și 15.919 comunicate de presă ale Națiunilor Unite.

În total, cercetarea a analizat peste 300 de milioane de mostre de text din multiple sectoare.

Folosind un sistem de detecție statistică bazat pe analiza tiparelor de utilizare a cuvintelor, cercetătorii au descoperit că aproximativ 18% dintre reclamațiile financiare ale consumatorilor americani, 24% dintre comunicatele de presă corporative, până la 15% dintre anunțurile de angajare și 14% dintre comunicatele de presă ale ONU au prezentat semne de asistență A.I. în acea perioadă.

Cercetătorii vorbesc de o „abatere surprinzătoare” de la trendurile din trecut privind tehnologia

Studiul a mai constatat că, deși zonele urbane au înregistrat per ansamblu o rată mai mare de adoptare a instrumentelor A.I. (18,2% față de 10,9% în zonele rurale), regiunile cu un nivel de educație mai scăzut au utilizat mai frecvent instrumente de redactare bazate pe inteligența artificială (19,9% comparativ cu 17,4% în zonele cu educație superioară).

Cercetătorii subliniază că acest aspect contrazice modelele obișnuite de adoptare a tehnologiei, cu comunitățile mai educate fiind, de regulă, primele care adoptă noile instrumente.

„În domeniul reclamațiilor consumatorilor, modelele geografice și demografice ale adoptării modelelor lingvistice mari reprezintă o abatere surprinzătoare de la tendințele istorice de difuzie a tehnologiei, unde adoptarea acesteia s-a concentrat în general în zonele urbane, în rândul grupurilor cu venituri mai mari și a populațiilor cu un nivel mai ridicat de educație”, au subliniat cercetătorii în lucrarea lor.

Ei au mai subliniat că estimările lor reprezintă probabil un nivel minim al utilizării A.I. și că este important de înțeles că implicarea reală a A.I. în redactarea documentelor ar putea fi semnificativ mai mare. Din cauza dificultății de a detecta conținutul generat de A.I. care a fost puternic editat ulterior sau care devine tot mai sofisticat, cercetătorii afirmă că ratele de adoptare raportate ar putea subestima considerabil nivelurile reale de utilizare a A.I. generative.