Cu toate că atât Clujul cât și Brașovul au foarte multe de oferit pentru turiștii care vine să le viziteze, indiferent dacă sunt români sau străini, fiecare oraș se promovează diferit. Totuși, există plusuri și minusuri pentru fiecare, iar BZC a făcut o listă cu acestea.

În primul rând, trebuie specificat că în anul 2018, Clujul a fost aproape de Brașov ca număr de turiști. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, în 2018 în structurile de primire turistică din România s-au cazat peste 12,8 milioane de turiști, cu circa 750.000 mai mulți decât în 2017. Dintre aceștia, circa 2,8 miliaone au fost străini, iar nu mai puțini de 1,21 milioane au fost cazați în București, o ușoară creștere față de anul precedent.

Capitala conduce topul cu peste 2 milioane de turiști cazați în 2018, urmată de Brașov (1,36 mil) și Constanța (1,31 milioane). În top 10 intră alte județe precum Cluj, Murel, Sibiu, Prahova, Bihor și Suceava, toate în creștere față de 2017. Singurul mare județ care a cunoscut o scădere (-5,08%) față de anul precedent a fost județul Timiș, acolo unde s-au cazat circa 378.000 de turiști, dintre care 117.000 străini.

În 2019 de altfel, Clujul a ajuns chiar după Brașov în ceea ce privește numărul de turiști.

Pe judeţe, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019, sosirile turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică*) au înregistrat valori mai mari în: Municipiul Bucureşti (2,03 milioane), Constanţa (1,38 milioane), Braşov (1,4 milioane), Cluj (667.300), Mureş (596.200) şi Prahova (581.900) iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în: Constanţa (5,19 milioane), Municipiul Bucureşti (3,55 milioane), Braşov (2,76 milioane), Bihor (1,54 milioane), Vâlcea (1,51 milioane), Prahova (1,29 milioane), Cluj (1,24 milioane) şi Mureş (1,15 milioane).

În timp ce Cluj-Napoca se bazează pe marile festivaluri (Untold, Electric Castle) care au loc anual pentru a atrage turiști, la Brașov sunt scoase în evidență atracțiile turistice. La Cluj-Napoca obiectivele demne de vizitat nu sunt marcate, sunt greu de găsit pentru cei care nu sunt din oraș, iar dacă cei care ajung în municipiu nu au o listă cu obiectivele pe care doresc să le viziteze și nu au un GPS la-ndemână, șansele să treacă pe lângă ele fără să le observe sunt destul de mari.

În schimb, la Brașov, există indicatoare la tot pasul, iar lângă fiecare obiectiv turistic există panouri informative suficient de detaliate pentru ca cel care le citesc să rămână cu câteva informații esențiale despre ceea ce au văzut.

Ca un exemplu concret, deși la Cluj-Napoca există numeroase clădiri care sunt considerate monumente istorice, acestea nu sunt marcate corespunzător. În schimb, în Brașov, pe fiecare casă scrie tipul de monument istoric și anul în care a fost ridicată.

Turnurile și celelalte obiective istorice au fost bine păstrate la Brașov, în timp ce în Cluj-Napoca, statui cu încărcătură istorică și culturală deosebite au fost lăsate să fie distruse de trecerea timpului (spre exemplu, obeliscul Carolina din Piața Muzeului).

Un alt lucru care trebuie menționat face referire la Canalul Morii din Cluj-Napoca, un pârâu care trecechiar prin apropiere de inima municipiului și care este plin de gunoaie și miroase îngrozitor. În Brașov de asemenea există un pârâu care trece prin oraș, dar a cărui maluri însă au fost modernizate, iar apa este curată și limpede.

Pe maluri sunt băncuțe, unde oamenii pot sta relaxați să bea o cafea fără să fie deranjați de mizerii sau de mirosuri neplăcute.

Totuși, un lucru la care Clujul ia fața Brașovului sunt grafitti-urile. În Brașov, așa zișii artiști stradali au mâzgălit tot ce au prins, de la obiective istorice, până la bănci, ziduri și chiar zona unde se află Strada Sforii, unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din Brașov, a treia cea mai îngustă stradă din Europa.

La Cluj, administrația locală le-a pus gând rău celor care mâzgălesc pereții clădirilor, aplicând amenzi usturătoare și, de asemenea, a fost achiziționat un aparat performant care spală vopseaua și nu distruge pereții.

Ce este de apreciat, atât la Muzeul de Istorie din Brașov, cât și la cel din Cluj-Napoca este că se încearcă o abordare digitală, interactivă, care să îi atragă pe turiști să afle mai multe despre istoria orașului. La Brașov, spre exemplu, în cadrul muzeului de istorie care se află în Turnul Țesătorilor, există o machetă a orașului, cu mai multe tablete care oferă informații despre diverse locații din oraș. Printr-o simplă apăsare de buton, zona despre care se oferă informații, este luminată pe machetă.

La Cluj-Napoca, Muzeul de Istorie a Transilvaniei a oferit o expoziție inedită și interactivă la sfârșitul anului trecut, cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la Revoluție.

În concluzie, ambele orașe sunt frumoase, merită atenția turiștilor atât din țară, cât și din străinătate și, în timp ce Cluj-Napoca are marile festivaluri, Brașovul își promovează obiectivele.