Aproape o treime din românii care munceau în 2012 în Spania au părăsit în ultimii ani țara din vestul Europei, care i-a primit începând din anii ’90 cu brațele deschise. Mulți dintre ei aleg să înceapă o nouă viață în „țara mamă”, România, însă au de trecut multe dificultăți.

La începutul anilor 2000, Spania a fost una dintre țările vest-europene care i-a primit cu brațele deschise pe muncitorii români, iar în câțiva ani, numărul românilor care trăiau în Spania a crescut rapid.

În 2012, a ajuns la un maxim istoric, de aproape 900.000 de persoane. Ulterior, însă  populația românească din Spania a început să scadă.

Potrivit celor mai recente statistici publicate de Institutul Național de Statistică din Spania (INE), peste jumătate de milion de români trăiesc în Spania (627.478 în 2022, conform ultimelor statistici ale INE), iar sosirile valurilor de migranți români au scăzut, în timp ce numărul românilor care revin în România este în creștere.

Spaniolii remarcă progresele României

Pe platformele sociale ca Reddit fenomenul întoarcerii românilor din Spania este amplu dezbătut.

„Românii din Spania se întorc în România pe măsură ce decalajul economic dintre țări a scăzut semnificativ” este concluzia la care a ajuns un spaniol într-un mesaj publicat pe Reddit care a stârnit un val de comentarii.

Un sârb din Spania remarcă și el aceeași situație.

„Sunt din Serbia și îmi aduc aminte poveștile părinților și bunicilor mei din anii ‘80 și ‘90 că românii veneau ilegal la muncă în Iugoslavia de atunci pentru „un roșu” (bancnota de 1.000 de dinari) care valorează mai puțin de 10 euro. Munceau o zi întreagă pentru un roșu: lucrări la casă, reparații auto, vânzare în locul localnicilor la piață. Așa era de rău când trăiau sub Ceaușescu. În ziua de azi pare ireal cum au ajuns la o asemenea prosperitate, în timp ce standardul nostru este (optimist) bulgar”, scrie acesta.

Există însă un decalaj între această situație – de a te descurca bine – și modul cum o percep oamenii – de a crede că te descurci bine, afirmă un alt spaniol.

„Sunt oameni în România care spun că a fost mai bine în perioada comunistă, ceea ce este destul de fals la toate statisticile”, crede acesta.

România este însă foarte divizată. Creșterea ei economică se reflectă în unele orașe mari, în timp ce în alte zone este redusă iar acestea rămân printre cele mai sărace din Europa, spune un alt internaut.

„România, împreună cu Polonia, sunt cele mai de succes povești ale Uniunii Europene”, este de părere un alt spaniol.

Dorul de România 

Pe paginile de Facebook dedicate comunității românești din Spania, reîntoarcerea românilor din Spania în țară rămâne o temă viu disputată.

„De ceva vreme mă gândesc să mă întorc cu familia în România după 17 ani. Acolo am reușit să îmi iau o casă, am mașină, am ceva bani strânși, am familia, avem cam tot ce ne trebuie, doar să ne întoarcem și să ne căutăm muncă, înțeleg că este nevoie de forță de muncă. Făcând puțin socotelile, fără să exagerez, dacă găsim două locuri se muncă undeva la 700 de euro fiecare, deci 1.400 de euro în total, nu plătesc chirie, nu am rate la nimic, îmi ies socotelile mai bine decât în Spania. Prețurile, eu personal, nu le văd mai mari că în Spania, maxim la fel. Pentru mine, Spania adevărată a fost aia între 2002 și 2019. Mai am și motive personale să mă întorc în România: nu îmi place școala de aici, este prea multă libertate pentru tineri, droguri, singurătate, nu merg la o nuntă, la un botez, imposibil să ajung să cumpăr o casă unde și cum îmi doresc, salariile acoperă greu cheltuielile, iar economic nu mai găsesc rostul, securitatea din ce în ce mai precară etc.”, scrie o româncă pe un grup dedicat românilor din Spania.

Oamenii muncitori se descurcă și se adaptează oriunde în lumea asta, spune o altă româncă revenită în țară din Spania.

„După 17 ani de Spania ne-am întors în România anul trecut în iulie, suntem foarte încântați. În România continuăm să facem ce făceam și în Spania , avem o firmă de construcții de piscine, eu mi-am deschis un salon de coafor, se câștigă foarte bine și în România, fata noastră are 16 ani s-a adaptat foarte bine, este la o școală mult mai bună ca în Spania. Dacă reușești să ai o afacere a ta trăiești foarte bine și la noi în țară. Recent am revenit în Spania, dar în vacanță, este foarte bine și aici, dar tot acasă vreau să mă întorc”, afirmă aceasta.

Mulți români reveniți în țară se întorc în Spania, după câțiva ani, crede un alt român.

„Primul an este cu bine și bucurie, în al doilea se termină banii și gândurile vă răscolesc, în al treilea, o să căutați printre persoanele rămase în Spania la cine ați putea apela să vă dea o mână de ajutor”, crede acesta.

După 15 ani petrecuți în Spania, un român s-a întors cu familia, de patru ani, în România și spune că nu ar mai pleca.

„A fost un pic greu cu acomodarea, dar acum suntem bine, nu m-aș mai întoarce nici pe mulți bani, avem casă noastră, nu avem rate și ne intră undeva la 8.000 de lei lunar. Ca trai decent nu se compară, dar dacă aveți casă și ceva bănuți deoparte exact cum am avut și noi este ok. Oricum, anii petrecuți în Spania au fost cei mai frumoși din viața noastră, dar acum că am depășit vârsta de 40 de ani și este mult mai bine acasă, avem timp liber pentru noi și familie”, concluzionează acesta.

România, mai atractivă ca în trecut

Specialiștii în migrație din Spania au pus fenomenul pe seama creșterii economice a României, înregistrată în ultimul deceniu. PIB-ul României pe cap de locuitor a crescut considerabil în ultimii ani, iar rata șomajului (sub 6 la sută), este mai redusă față de media ei din Uniunea Europeană și aproximativ la jumătate față de înregistrată în Spania.

România beneficiază de statutul de stat membru al Uniunii Europene, lucru care îi oferă acces la piața unică și încrederea investitorilor, arăta Vit Novotny, cercetător în domeniul migrației și al economiei românești la Centrul de Studii Europene Wilfried Martens, potrivit publicației spaniole El Confindencial. Un alt factor care a determinat încetinirea migrației românilor au fost reformele economice.

„Au crescut productivitatea și standardele de trai. Guvernele succesive au investit în infrastructura internetului și acest lucru dă roade. În 2021, România avea al patrulea cel mai rapid broadband din lume și asta se traduce prin faptul că orașe precum Clujul atrag investiții considerabile în tehnologia informației (IT)”, adăuga expertul Vit Novotny.

Acest tip de investiții a făcut din România un magnet pentru serviciile comerciale internaționale.

România suferă o „iarnă demografică”, din cauza nașterilor tot mai puține și a emigrației din ultimele decenii a devenit atractivă pentru imigranții din statele asiatice și africane.

În mod tradițional au folosit țara ca trambulină pentru a ajunge în țări mai atractive din Uniunea Europeană, însă fenomenul a început să se schimbe, iar tot mai mulți migranți decid să rămână, pentru că își găsesc mai ușor de lucru în România, chiar dacă salariile sunt mai rele, arătau jurnaliștii publicației El Confindencial.

Românii, între speranțe și dezamăgiri

Motivația care îi animă pe români în a se întoarce din Spania, Italia, Franța în „țara mamă” poate să fie de la caz la caz, dar am putea asista și la un anumit tip de reprezentare colectivă care determină acest flux de migrație care tinde să se inverseze, arată sociologul Valentin Fulger

„Ei vin animați după mulți ani de muncă să își deschidă în România o afacere, dar uneori, din păcate – nu de foarte puține ori, se izbesc de niște realități crunte în România, și mă refer la o politică fiscală feroce, care pe mulți îi determină să își închidă afacerea și să se reîntoarcă în țările din care au plecat cu gândul unei vieți noi în România. Dar aceasta nu exclude un alt tip de fond, un alt substrat, și anume oamenii chiar doresc să se întoarcă în România, pentru că aici este acasă – nu vorbesc nici patriotard, nici populist – doar că acasă trebuie să fie un mediu primitor, din punctul de vedere al politicilor fiscale și al modului în care ei sunt priviți”, afirmă sociologul Valentin Fulger.

În ultimii ani, adesea românilor care au părăsit România pentru a munci în Occident li s-au atribuit niște calități negative, ușor disprețuitoare din punctul de vedere al clasei politice actuale, deși ar fi trebuit priviși cu mai multă considerație, arată profesorul universitar Valentin Fulger.

„Ei au fost considerați cumva rupți de realitățile românești, au fost considerați ca fiind mai puțin români decât cei care au rămas în țară, ignorându-se faptul, cu bună știință, că ei sunt cei care au pompat în România timp de mulți ani miliarde de euro, care au reușit să țină această țară pe linia de plutire. Dar sper că noile realități din România, dacă se vor îmbunătăți, să aducă din ce în ce mai mulți români acasă, mai ales că după cum privim realitățile mondiale și continentale, sunt unele care tind să devină din ce în ce mai aspre, mai neprietenoase, ceea ce face ca într-un anumit fel România să devină din nou acasă”, adaugă sociologul.

Salariile atractive și asemănarea limbii, cheia migrației din anii ’90

Migrația românilor în Spania poate fi urmărită într-o varietate de factori începând din anii 1990, arată o cercetare realizată de profesorul Joshua Rodriguez, sub titlul „Migrația românească în Spania: explicarea unui flux neașteptat de migranți” (2022).

Autorul studiului arată că prăbușirea Uniunii Sovietice a creat tulburări sociale și economice semnificative în România, ducând la puține oportunități de progres personal sau economic. Aceste greutăți au devenit principalii factori care i-au încurajat pe români să emigreze în țări care promiteau oportunități sporite, precum Spania, unde la sfârșitul anilor ‘90, salariul oferit muncitorilor era de până la 15 ori mai mare ca în România.

„Un alt motiv pentru care Spania a fost o destinație atractivă a fost atitudinea în mare parte primitoare a populației sale native. O explicație pentru acest lucru este dorința spaniolilor de a-și răspunde la aceeași primire pe care au primit-o cu decenii mai devreme, cum a fost în timpul dictaturii lui Francisco Franco, când mulți au plecat în străinătate. Potrivit sondajelor de opinie, 50 la sută din populația Spaniei a fost în favoarea aderării României la Uniunea Europeană în 1999, cu opt ani înainte ca aceasta din urmă să fie încorporată în bloc, iar 40 la sută credeau că imigrația în general nu va avea niciun efect negativ. Prin comparație, doar 26% dintre francezi la acea vreme au susținut aderarea României la UE. Această combinație de români care căutau noi începuturi și de către Spania de locuri de muncă ample, de salarii semnificativ mai mari și un mediu mai primitor decât alte destinații tradiționale ale migranților a condus la o creștere vastă a migrației la sfârșitul anilor 1990 și 2000”, arată cercetătorul Joshua Rodriguez.

Un număr mare de români au migrat pentru prima dată în Spania la începutul anilor 1990 și s-au integrat cu succes în societatea spaniolă.

„O cheie a acestui succes a fost o asemănare lingvistică puțin probabilă: limba română, ca și spaniola, este o limbă romanică și singura de acest fel în Europa de Est. Această primă generație a reușit să se stabilească suficient de sigur în Spania, astfel încât viitorii români să poată profita de schimbările de politică ulterioare care au ușurat migrarea”, arăta autorul studiului.

De când românii au început să migreze în Spania, Madrid, capitala și cel mai mare oraș, a fost de departe cea mai populară destinație, găzduind aproximativ un sfert din toți românii din țară. Ca atare, rețelele de migrație ale orașului au devenit foarte robuste și s-au dovedit neprețuite de-a lungul anilor, arată studiul.

Populația de migranți români a crescut lent în anii ‘90, dar s-a mărit într-un ritm alert în noul mileniu. Un acord bilateral privind migrația forței de muncă din 2002, pe care guvernul spaniol l-a semnat cu România, permițând românilor să lucreze temporar în Spania, a fost un moment critic. Acest acord a fost unul dintre primele de acest fel semnat de guvernul spaniol și primul său cu o țară din Europa de Est.

În același an, românii au devenit eligibili pentru călătorii fără viză în Uniunea Europeană pentru sejururi de mai puțin de trei luni, contribuind la stimularea circulației lor în întregul bloc. Românii care doreau să rămână într-un stat membru mai mult de trei luni trebuiau să demonstreze că se pot întreține financiar, au o viză de călătorie valabilă sau se mută pentru muncă.

Populația românilor din Spania a crescut de aproape șase ori între 2002 și 2006, de la mai puțin de 69.000 la mai mult de 397.000.

„Când țara lor a devenit stat membru al UE în 2007, cetățenii români au primit dreptul de a circula fără viză în zona europeană de liberă circulație, fiind nevoie să prezinte doar un pașaport sau un act de identitate. Pentru sejururi mai lungi de trei luni, românii trebuiau să demonstreze că se pot întreține financiar. Cu toate acestea, aderarea la UE a marcat începutul călătoriilor mai puțin restrictive – nu dreptul de a lucra la destinație. Doi ani mai târziu, Spania a permis românilor accesul deplin la piața muncii, a închis-o în august 2011 pe fondul crizei din zona euro, iar apoi a redeschis accesul în 2014”, arată autorul cercetării.

Românii migrează în număr mai redus în Spania

Schimbarea de politică ajută la explicarea de ce numărul românilor din Spania a scăzut cu 33 la sută din 2012.

Un alt factor cheie a fost îmbunătățirea situației economice din România, cu salariile medii anuale depășind 12.000 de euro începând cu 2021, o creștere de peste șase ori față de 2001. În general, emigrația din România către toate țările pare să fie în plată.

„Numărul emigranților români la nivel mondial s-a triplat între 2000 și 2010, de la 1,1 milioane la peste 3,3 milioane, iar apoi a crescut mult mai lent în următorul deceniu, ajungând la puțin sub 4 milioane până în 2020, potrivit cifrelor Diviziei pentru Populație a ONU”, arată studiul.

„Important este că scăderea populației românești din Spania nu pare să fie rezultatul unui sentiment anti-român sau anti-imigranți. În timp ce creșteri ale ostilității anti-românești au apărut în timpul crizei din zona euro din cauza tulburărilor economice, Spania a fost istoric mai primitoare cu imigranții decât alte țări din Europa de Vest”, arată raportul.

Scăderea numărului de imigranți români va continua probabil din cauza impactului semnificativ al pandemiei de COVID-19 asupra industriilor care necesită doar niveluri mai scăzute de educație, unde românii tind să se grupeze, precum și a îmbunătățirii condițiilor economice din România și a dificultății relative de a obține un loc de muncă permanent în Spania, concluzionează Joshua Rodriguez.